Sè vo site natu cecu è dunque ùn avete mai vistu un arbulu, saria difficiuli per voi d'imaginà ciò chì pare un arbulu, ancu s'ellu qualchissia vi discrivia sta pianta. Ancu s'è l'arburi sò alti, belli è maestosi, ùn pudete micca vede è dubitate di u so splendore espressivu.
Imagine chì qualchissia vi mostrava una foto di l'ombra di un arbre. Pudete vede cù a vostra vista povera. Per a prima volta puderete indovinà ciò chì pare un arbre. Ùn sapete micca u culore di e foglie, a struttura di l'corteza, o altri dettagli, ma puderete vede un arbulu è puderà sviluppà un vocabulariu per parlà. Puderete ancu avè una prova solida chì l'arburi sò veri, ancu s'ellu ùn cunnosci micca è capisce tuttu ciò chì ci hè.
In questa stampa, Diu hè l'arbre è Ghjesù hè quellu chì mostra a so ombra à l'umanità. Ghjesù, chì hè cumplettamente Diu, hà revelatu u Babbu, ellu stessu cum'è u Figliolu di Diu, è u Spìritu in una manera chì pudemu cumincià à capiscenu, è cresce. Ci hè assai chì ùn pudemu micca sapè di Diu, ma Ghjesù ci hà dimustratu abbastanza per noi per cumincià à capisce quantu hè grande, bellu è maestosu.
À u listessu tempu, duvemu ricunnosce umilmente chì vedemu solu l'ombra di a realità à u megliu. Dunque a fede hè necessaria. A fede hè un rigalu di Diu (Ghjuvanni 6,29) In seguitu à Ghjesù Cristu, simu equipati per crede in e cose chì ùn pudemu micca capisce logicamente o perceive cù i nostri sensi. L'autore di l'Ebrei parla di a fede è scrive: "Avà a fede hè a ferma cunfidenza di ciò chì si spera, è micca dubbitu di ciò chì ùn si vede. In questa fede l'antichi [antenati] anu ricevutu a tistimunianza di Diu. Per a fede avemu da sapè chì u mondu hè statu creatu da a parolla di Diu, chì tuttu ciò chì vede hè vinutu da nunda " (Ebrei 11,1-3u).
Quì avemu sfida à cambià a nostra cunniscenza di a realità. Invece di definisce a realità per ciò chì pudemu percive, simu incuraghjiti à vede à Diu cum'è u fundamentu di tutta a realità. "Hè [Diu] ci hà liberatu da u putere di a bughjura è ci hà trasferitu in u regnu di u so Figliolu amatu, induve avemu a redenzione, chì hè u pirdunu di i peccati. Ellu [Ghjesù] hè l'imaghjini di u Diu invisibule, u primu natu di tutta a creazione " (Colossians) 1,13-15u).
Ghjesù, chì hè l'imaghjini di Diu, ci invita à riflette a realità di Diu, à rende più reale è visibule. Ùn pudemu micca vede o toccu l'amore incondizionatu, a misericordia, a grazia è a gioia, ma queste qualità anu un valore eternu. Ancu s'è a natura di Diu hè invisibule, hè reale cum'è Babbu, Figliolu è Spìritu Santu perchè ùn periscenu micca cum'è e cose materiali chì percepemu in questu mondu.
Quandu circhemu e ricchezze invisibili di Diu, simu menu affettati da e cose chì pudemu vede, sente, toccu, tastà è odore. Semu più influenzati da u Spìritu Santu di ciò chì pudemu vede. Perchè simu cunnessi à Ghjesù Cristu in una relazione intima, campemu in a so fede è diventemu ciò chì simu veramente destinati à esse, in a so imagina. Nisuna quantità di ricchezza terrena pò purtà à questu.
Ci hà datu un ochju di ciò chì significa di campà cum'è Diu aspetta di noi. Ghjesù hè u veru Figliolu di l'omu - ci mostra ciò chì significa campà in fraternità cù u Babbu, u Figliolu è u Spìritu. Quandu fighjemu i nostri ochji nantu à Ghjesù, pudemu avè cunfidenza chì u rigalu di a vita eterna in u so regnu è tuttu ciò chì Diu hà riservatu per noi hè più grande di ciò chì pudemu imaginà.
di Heber Ticas
Stu situ web cuntene una scelta diversa di letteratura cristiana in tedesca. Traduzzione di u situ web da Google Translate.