A grazia di Diu

276 grazia

A grazia di Diu hè u favore immeritatu chì Diu hè dispostu à dà à tutta a creazione. In u sensu più largu, a grazia di Diu hè espressa in ogni attu di l'autorerivelazione divina. Grazie à a grazia di l'omu è u cosmosu tutale sò riscattati da u peccatu è a morte per mezu di Ghjesù Cristu, è grazia à l'omu guadagna u putere di cunnosce è amà à Diu è à Ghjesù Cristu è à entre in a gioia di a salvezza eterna in u Regnu di Diu. (Colossians 1,20; 1. Johannes 2,1-2; Rumani 8,19-21; 3,24; 5,2.15-17.21; Ghjuvanni 1,12; Efesini 2,8-9; titus 3,7)

Grazia

"Perchè se a ghjustizia hè da a lege, allora Cristu hè mortu in vanu", Paul hà scrittu in Galati. 2,21. L'unica alternativa, dice in u listessu versu, hè "a grazia di Diu". Semu salvati per grazia, micca per guardà a lege.

Quessi sò alternattivi chì ùn ponu esse cumminati. Ùn avemu micca salvatu da grazia più opere, ma da grazia solu. Pàulu rende chjaru chì ci vole à sceglie unu o l'altru. Sceglie i dui ùn hè micca una opzione (Rumani 11,6). "Perchè si l'eredità era per a lege, ùn era micca per prumessa; Ma Diu l'hà datu à Abraham per prumessa (Galati 3,18). A salvezza ùn dipende micca da a lege, ma da a grazia di Diu.

"Per solu s'ellu ci era una lege chì puderia dà a vita, a ghjustizia vene veramente da a lege" (v. 21). S'ellu ci era stata una manera di guadagnà a vita eterna per guardà i cumandamenti, allora Diu ci avia salvatu da a lege. Ma questu ùn era micca pussibule. A lege ùn pò salvà nimu.

Diu vole chì avemu un bonu cumpurtamentu. Ci vole à amassi l'altri è cusì cumpiendu a lege. Ma Ellu ùn vole micca chì pensemu chì e nostre opere sò sempre un mutivu di a nostra salvezza. A so pruvisione di grazia include sempre sapè chì ùn sariamu mai "abbastanza bè", malgradu i nostri sforzi. Se e nostre opere anu cuntribuitu à a salvezza, allora avemu avutu qualcosa di vantà. Ma Diu hà designatu u so pianu di salvezza in modu chì ùn pudemu micca riclamà u creditu per a nostra salvezza (Efesini 2,8-9). Ùn pudemu mai pretendenu di merità qualcosa. Ùn pudemu mai dì chì Diu ci deve qualcosa.

Questa tocca à u core di a fede cristiana è face u Cristianesimu unicu. Altre religioni dichjara chì a ghjente pò esse abbastanza bona se pruvate abbastanza. U Cristianesimu dice chì simu simplici ùn pudemu esse abbastanza bè. Avemu bisognu di misericordia.

Ùn serebbi mai bè abbastanza per noi stessi, è dunque altre religioni ùn saranu mai bè abbastanza. L'unicu modu per esse salvatu hè da a grazia di Diu. Ùn pudemu mai merità di vive per sempre, dunque l'unicu modu per pudemu rializà a vita eterna hè di Diu dannendu qualcosa chì ùn meritemu micca. Hè per quessa Paul aspetta quand'ellu usa a parolla grazia. A salvezza hè un rigalu da Diu, qualcosa chì ùn puderebbe mai guadagnà - mancu mantenendu i cumandamenti per millenarii.

Ghjesù è grazia

"Perchè a lege hè stata data per mezu di Mosè", scrive Ghjuvanni, è cuntinueghja: "A grazia è a verità sò vinuti per mezu di Ghjesù Cristu" (Ghjuvanni). 1,17). Ghjuvanni hà vistu un cuntrastu trà a lege è a grazia, trà ciò chì facemu è ciò chì ci hè datu.

Tuttavia, Ghjesù ùn hà micca usatu a parolla grazia. Ma tutta a so vita era un esempiu di grazia, è e so parabole illustranu a grazia. Qualchì volta usava a parolla misericordia per discrive ciò chì Diu ci dà. "Beati i misericordiosi", disse, "perch'elli averà misericordia" (Matteu 5,7). Cù sta dichjarazione, hà indicatu chì tutti avemu bisognu di misericordia. È hà dettu chì duvemu esse cum'è Diu in questu sensu. Se valoremu a gràzia, avemu ancu mustrà a gràzia à l'altri populi.

In seguitu, quandu Ghjesù fù dumandatu perchè hà assuciatu cù i piccatori notori, disse à a ghjente: "Ma andate è amparà ciò chì significa:" Mi piace in misericordia, è micca in sacrificiu " (Matthew). 9,13, una cita di Osea 6,6). Diu ci vole à mustrà misericordia piuttostu chè esse perfezionisti in u guardà i cumandamenti.

Ùn vulemu chì e persone peccate. Ma postu chì e transgressioni sò inevitabbili, a misericordia hè imperativa. Questu s'applica à i nostri rilazioni cù l'altri è ancu à a nostra relazione cù Diu. Diu vole chì noi ricunnosce a nostra bisognu di misericordia è dinò di dimustrà misericordia à l'altri. Ghjesù hà datu un esempiu di quessa quandu hà manghjatu cun i cullettori d'imposti è hà parlatu cun i peccatori - per u so cumpurtamentu dimustrò chì Diu vole avè una comunione cun tutti noi. Hà pigliatu tutti i nostri peccati è ci ha pardunatu per avè sta comunità.

Ghjesù hà dettu una parabola di dui debitori, unu chì duvia una quantità enormosa è l'altru chì duverebbe una quantità assai più chjuca. U maestru pardunò à u servitore chì li devia assai, ma quellu servitore ùn hà micca pardunatu à u servitore chì li devia menu. U Maestru era arrabbiatu è disse: "Ùn duverebbe micca avè pietà di u vostru servitore cum'è aghju avutu pietà di tè?" (Matteu 1).8,33).

A lezione di questa parabola: Ognunu di noi ci deve vede noi stessi cum'è u primu servitore à u quale un enorme somma hè stata attribuita. Ci hè assai luntanu da scuntrà i esigenze di a lege, cusì Diu ci mostra misericordia - è Ellu voli chì ci mostri misericòrdia. Di sicuru, sia in l'area di misericordia è di legge, e nostre azioni ùn mancanu l'aspettattivi, dunque avemu da continuà à cunfidà in a misericordia di Diu.

A parabola di u bonu Samaritano finisce cù una chjama à misericordia (Luca 10,37). U cullettivu di l'imposte chì supplicava per misericordia era quellu chì era ghjustificatu davanti à Diu8,13-14). Le fils prodigue qui a dépensé sa fortune et puis est revenu à la maison fut adopté sans rien faire pour la « gagner » (Luc 1 Cor.5,20). Nè a vedova di Nain, nè u so figliolu ùn anu fattu nunda per merità una risurrezzione; Ghjesù hà fattu questu solu per cumpassione (Luca 7,11-15u).

A grazia di u nostru Signore Ghjesù Cristu

I miraculi di Ghjesù servianu per suddisfà i bisogni temporanei. E persone chì manghjianu pane è pani avianu famutu novu. U figliolu chì hè statu criatu in fine hè mortu. Ma a grazia di Ghjesù Cristu vene à noi tutti per più alto attu di grazia divina: a so morte sacrificiale nantu à a croce. In questu modu, Ghjesù si dava per noi - cun cunsiquenzi eterni piuttostu cà tempurale.

Cum'è Petru hà dettu: "Piuttostu, credemu chì simu salvati da a grazia di u Signore Ghjesù" (Atti 1 Cor.5,11). L'evangelu hè un missaghju di a grazia di Diu (Atti 14,3; 20,24. 32). Semu fatti da grazia "per via di a redenzione chì hè attraversu Ghjesù Cristu" (Rumani 3,24) ghjustificatu. A grazia di Diu hè assuciata cù u sacrificiu di Ghjesù nantu à a croce. Ghjesù hè mortu per noi, per i nostri piccati, è simu salvi per ciò chì hà fattu nantu à a croce (v. 25). Avemu a salvezza per via di u so sangue (Efesini 1,7).

Ma a grazia di Diu va oltre u pirdunu. Luca ci dice chì a grazia di Diu era cun i discìpuli mentre anu pridicatu l'evangelu (Atti 4,33). Diu li hà dimustratu u favore dandu l'aiutu ch'elli ùn meritanu micca. Ma i babbi umani ùn facenu micca u listessu ? Ùn avemu micca solu dà à i nostri figlioli quandu ùn anu micca fattu nunda per merità, ci demu ancu rigali chì ùn pudianu micca merità. Chì hè parte di l'amore è chì riflette a natura di Diu. A grazia hè generosità.

Quandu i parrocchiani in Antiochia anu mandatu à Paulu è Barnabas in un viaghju missiunariu, li urdinò per esse da a grazia di Diu.4,26; 15,40). In altri palori, li affidavanu à a cura di Diu, cunfidendu chì Diu furnisce i viaghjatori è li darà ciò chì avianu bisognu. Hè una parte di a so grazia.

I rigali spirituali sò ancu un travagliu di grazia. "Avemu diversi rigali", scrive Paul, "secondu a grazia chì ci hè datu" (Rumani 1).2,6). "A grazia hè stata data à ognunu di noi secondu a misura di u rigalu di Cristu" (Efesini 4,7). "E servite l'un l'altru, ognunu cù u rigalu ch'ellu hà ricevutu, cum'è boni dispensatori di e diverse grazie di Diu" (1. Petru 4,10).

Paul hà ringraziatu à Diu per i rigali spirituali cù quale avia abbundante dotatu i credenti (1. Corinti 1,4-5). Era cunvinta chì a grazia di Diu seria abbundante trà elli, chì li permette di cresce ancu di più in ogni bona opera (2. Corinti 9,8).

Ogni bonu rigalu hè un rigalu di Diu, un risultatu di grazia invece di qualcosa chì ci meritemu. Dunque, ci vole à ringrazià u più semplice benedizzione, u cantu di l'acelli, l'odore di i fiori è a risa di i zitelli. Ancu a vita hè un lussu in sè stessu, micca una necessità.

Le ministère de Paul lui fut donné par grâce (Romains 1,5; 15,15; 1. Corinti 3,10; Galati 2,9; Efesini 3,7). Tuttu ciò ch'ellu facia, vulia fà secondu a grazia di Diu (2. Corinti 1,12). A so forza è e so capacità eranu un rigalu di grazia (2. Corinti 12,9). Sì Diu puderia salvà è aduprà u peghju di tutti i peccatori (questu hè cumu si descriva Paulu stessu), pò certamente pardunà à ognunu di noi è aduprà. Nunda ci pò separà da u so amore, da a so brama di fà rigali.

A nostra risposta à a grazia

Cumu duvemu risponde à a grazia di Diu? Cù grazia, sicuru. Duvemu esse misericordiosi, cum'è Diu hè pienu di misericordia (Luca 6,36). Avemu da pardunà à l'altri cum'è avemu statu pardunatu. Avemu da serve à l'altri cum'è avemu statu servitu. Duvemu esse gentili à l'altri dimustrà benevolenza è bontà per elli.

Chì e nostre parolle sò piene di grazia (Coloss 4,6). Duvemu esse gentile è graziosu, pirdunu è dà in u matrimoniu, in l'affari, à u travagliu, in a chjesa, à l'amichi, a famiglia è i straneri.

Paul hà ancu descrittu a generosità finanziaria cum'è un travagliu di grazia: "Ma noi vi facemu cunnisciuta, cari fratelli, a grazia di Diu chì hè datu in e chjese di Macedònia. Perchè a so gioia era più grande quandu sò stati pruvati per assai afflizzioni, è ancu s'elli sò assai poveri, ma anu datu abbundanza in ogni simplicità. Perchè u megliu di e so capacità, aghju testimuniatu, è anu da vuluntà ancu più di e so forza "(2. Corinti 8,1-3). Avianu ricivutu assai è eranu pronti à dà assai dopu.

Dà hè un attu di gràzia (v. 6) è generosità - sia in finanziariu, tempu, rispettu, o altrimenti - è hè un modu adattatu per noi per risponde à a gràzia di Ghjesù Cristu chì hà datu per ellu stessu ci hà datu chì avemu. puderia esse benedettu abbundante (v. 9).

di Ghjiseppu Tkach


in pdfA grazia di Diu