Chì hè a salvazione?

293 chì hè a salvezzaPerchè campu A mo vita hà un scopu? Chì ne serà di mè quandu morgu? Dumande di basa chì tutti si sò forse fatti prima. Dumande à chì vi daremu una risposta quì, una risposta chì duverebbe mustrà: Iè, a vita hà un significatu; iè, ci hè a vita dopu a morte. Nunda ùn hè più sicuru cà a morte. Un ghjornu avemu a nutizia temuta chì un amatu hè mortu. Di colpu ci ramenta chì ancu noi duvemu more da dumane, l'annu prossimu o da mezu seculu. A paura di more hà spintu parechji, per esempiu, u cunquistadore Ponce de Leon à circà a funtana legendaria di a ghjuventù. Ma u segadore ùn pò esse alluntanatu. A morte vene à tutti. 

Oghje assai speranza per estensione è mellora di a vita scientifica è tecnica. Chì sensazione se i scientifichi anu sappiutu scopre meccanismi biologichi chì puderanu ritardà o forse ancu frenà l'anziane! Saria a nutizia più grande è entusiasta di a storia mundiale.

Tuttavia, ancu in u nostru mondu super-tech, a maiò parte di e persone si capiscenu chì questu hè un sognu inattenibile. Parechji, dunque, si appicchinu a speranza di surviglià dopu à a morte. Forsi sì unu di quelli chì speranu. Ùn saria micca maraviglioso se a vita umana fussi veramente sottumessa à alcun grande scopu? Un destinatu chì include a vita eterna? Sta speranza hè in u pianu di salvezza di Diu.

Infatti, Diu hà l'intenzione di dà à e persone a vita eterna. L'apòstulu Paulu scrive chì Diu, chì ùn minzogna, hà prumessu una speranza di vita eterna ... per i tempi antichi (Titu 1: 2).

In altrò scrive chì Diu vole chì tutte e persone sò salvate è vene à a cunniscenza di a verità (1. Timothy 2: 4, traduttore multitùdine). Per mezu di l'evangelu di salvezza, pridicatu da Ghjesù Cristu, a grazia sana di Diu apparsu à tutti i persone (Tite 2:11).

Mandatu à morte

U peccatu hè ghjuntu in u mondu in u Giardinu di l'Eden. Adamu è Eva anu peccatu, è i so discendenti anu fattu u listessu. In i Rumani 3 Paulu spiega chì tutte e persone sò peccate.

  • Ùn ci hè nimu chì hè ghjustu (versu 10)
  • Ùn ci hè nimu à dumandassi di Diu (versu 11)
  • Ùn ci hè nimu chì face u bè (versu 12)
  • Ùn ci hè paura di Diu (versu 18).

... sò tutti peccatori è mancanu a gloria chì duverebbenu avè cun Diu, dice Paul (v. 23). Elenca i mali chì derivenu da a nostra incapacità di superà u peccatu - cumpresi l'invidia, l'assassiniu, l'immoralità sessuale è a viulenza (Rumani 1: 29-31).

L'apòstulu Petru parla di sti debuli umani cum'è desideri carnali chì luttano contr'à l'anima (1. Petru 2: 11); Paul parla di elli cum'è passioni peccaminose (Rumani 7: 5). Dice chì l'omu vive secondu a manera di stu mondu è cerca di fà a vulintà di a carne è di i sensi (Efesini 2: 2-3). Ancu u megliu azzione umana è u pensamentu ùn faci micca ghjustizia à ciò chì a Bibbia chjama a ghjustizia.

A lege di Diu define u peccatu

Ciò chì significa peccà, ciò chì significa agisce contru à a vulintà di Diu, pò esse definitu solu in u fondu di a lege divina. A lege di Diu riflette u caratteru di Diu. Stabilisce e norme per u cumpurtamentu umanu senza peccatu. ... u salariu di u peccatu, scrive Paulu, hè a morte (Rumani 6:23). Stu ligame chì u peccatu porta a pena di morte hà principiatu cù i nostri primi parenti Adam è Eva. Paulu ci dice: ... cum'è u peccatu hè ghjuntu in u mondu per mezu di un omu [Adamu], è a morte per mezu di u peccatu, cusì a morte hè venuta per tutti l'omi perchè tutti anu fattu piccatu (Rumani 5:12).

Diu solu ci pò salvà

I salari, u casticu per u peccatu hè a morte, è tutti ne meritemu perchè tutti avemu peccatu. Ùn ci hè nunda chì pudemu fà per noi stessi per evità una certa morte. Ùn pudemu micca agisce cù Diu. Ùn avemu nunda chì pudemu offre à ellu. Ancu i boni opere ùn ponu salvà micca di u nostru destinu cumunu. Nunda chì pudemu fà per noi stessi pò cambià a nostra imperfezione spirituale.

Una situazione dilicata, ma d'altra parte avemu una certa speranza. Paulu hà scrittu à i Rumani chì l'umanità hè sottumessa à impermanenza senza a so vulintà, ma per mezu di quellu chì l'ha sottumessa, ma à speranza (Rumani 8:20).

Diu ci salverà da noi stessi. Chì bona nutizia! Paul aghjusta: ... ancu per a creazione serà liberatu da a servitù di a perisabilità à a gloriosa libertà di i figlioli di Diu (versu 21). Avà femu un ochju vicinu à a prumessa di Diu di salvezza.

Cristu ci cuncilia cù Diu

Ancu prima chì l'umanità hè stata creata, u pianu di salvezza di Diu hè statu stabilitu. Da u principiu di u mondu, Ghjesù Cristu, u Figliolu di Diu, era l'Agnellu sacrificale sceltu (Apocalisse 13: 8). Petru dichjara chì u Cristianu serà redimutu cù u preziosu sangue di Cristu, chì hè statu sceltu prima chì a fundazione di u mondu hè stata posta (1. Petru 1: 18-20).

A decisione di Diu di furnisce un'offerta per u peccatu hè ciò chì Paul descrive cum'è un scopu eternu chì Diu hà realizatu in Cristu Ghjesù u nostru Signore (Efesini 3:11). Facendu cusì, Diu hà vulsutu in i tempi à vene ... per mustrà e ricchezze abbundanti di a so grazia per via di a so buntà per noi in Cristu Ghjesù (Efesini 2: 7).

Ghjesù di Nazaretta, Diu incarnatu, hè venutu è hà campatu trà di noi (Ghjuvanni 1:14). Hà pigliatu di esse umanu è hà spartutu i nostri bisogni è preoccupazioni. Hè statu tentatu cum'è noi ma hè firmatu senza peccatu (Ebrei 4:15). Ancu s'ellu era perfettu è senza peccatu, hà sacrificatu a so vita per i nostri peccati.

Amparemu chì Ghjesù hà appiccicatu u nostru debitu spirituale nantu à a croce. Hà sbulicatu u nostru contu di piccatu per pudè campà. Ghjesù hè mortu per salvacci!
U mutivu di Diu per l'inviu di Ghjesù hè spressu succintamente in unu di i versi biblichi più cunnisciuti di u mondu cristianu: Perchè Diu hà tantu amatu u mondu chì hà datu u so unicu Figliolu, affinchì tutti quelli chì credenu in ellu ùn sianu persi, ma a vita eterna hà (Ghjuvanni 3:16).

L'attu di Ghjesù ci salva

Diu hà mandatu à Ghjesù in u mondu per via di ellu u mondu pò esse salvatu (Ghjuvanni 3:17). A nostra salvezza hè pussibile solu per mezu di Ghjesù. ... in nisun altru hè a salvezza, nè ci hè un altru nome datu à l'omi sottu u celu, per mezu di u quale simu da esse salvati (Atti 4:12).

In u pianu di salvezza di Diu duvemu esse ghjustificati è ricunciliati cun Diu. A ghjustificazione va ben al di là di u semplice perdonu di i peccati (chì, tuttavia, hè inclusa). Diu ci salva da u peccatu è, per mezu di a putenza di u spiritu santu, ci permette di cunfidallu, ubbidì è amà lu.
U sacrifiziu di Ghjesù hè una spressione di a gràzia di Diu, chì elimina i peccati di una persona è abulisce a pena di morte. Paulu scrive chì a ghjustificazione (per grazia di Diu) chì porta à a vita hè ghjunta per mezu di a ghjustizia di quellu per tutti l'omi (Rumani 5:18).

Senza u sacrifiziu di Ghjesù è a grazia di Diu, restemu in a serva di u peccatu. Tutti semu peccatori, affruntemu tutti a pena di morte. U peccatu ci separa da Diu. Crea un muru trà Diu è noi chì deve esse tombatu da a so grazia.

Cume u peccatu hè cundannatu

U pianu di salvezza di Diu impone chì u peccatu sia cundannatu. Lighjimu: Mandendu u Figliolu in forma di carne piccante ... [Diu] hà cundannatu u peccatu in carne (Rumani 8: 3). Questa dannazione hà parechje dimensioni. À u principiu ci era a nostra inevitabbile punizione per u peccatu, a cundanna à a morte eterna. Questa sentenza di morte puderia esse cundannata o annullata solu per via di un'offerta di peccatu tutale. Hè ciò chì hà fattu chì Ghjesù murissi.

Paulu hà scrittu à l'Efesini chì quandu eranu morti in u peccatu sò stati resi vivi cun Cristu (Efesini 2: 5). Questu hè seguitu da una frase chjave chì rende chjaru cumu si ottene a salvezza: ... sì statu salvatu da grazia ...; A salvezza si ottiene solu per grazia.

Eramu una volta, per mezu di u peccatu, quant'è morti, sì sempre vivi in ​​carne. Quellu chì hè statu ghjustificatu da Diu hè sempre sottumessu à a morte carnale, ma hè potenzialmente digià eternu.

Paul ci dici in Ephesians 2: 8: Per grazia vi sò stati salvati da a fede, è chì micca da voi stessi: Hè rigalu di Diu ... A ghjustizia significa: esse cunciliatu à Diu. U peccatu crea l'alienazione trà noi è Diu. A ghjustificazione elimina questa alienazione è ci porta à una relazione stretta cù Diu. Allora simu redimtati da e terribili cunsequenze di u peccatu. Semu salvati da un mondu chì hè tenutu prigiuneru. Avemu spartu ... in a natura divina è avemu scappatu ... i desideri perniciosi di u mondu (2. Petru 1: 4).

Di e persone chì anu una tale relazione cù Diu, Paulu dice: Avà chì avemu statu ghjustificatu da a fede, avemu a pace cun Diu dm-eh u nostru Signore
Ghjesù Cristu ... (Rumani 5: 1).

Allora u Cristianu vive avà sottu à a gràzia, micca ancu immune à u peccatu, ma continuamente purtatu à u pentimentu da u Spìritu Santu. Ghjuvanni scrive: Ma s'è no cunfessemu u nostru peccatu, ellu hè fidu è ghjustu, chì perdona i nostri peccati è ci purifica da ogni inghjustizia (1. Ghjuvanni 1: 9).

Cum'è cristiani, ùn averemu più attitudini abituali di peccatu. Piuttostu, daremu u fruttu di u Spiritu divinu in a nostra vita (Galati 5: 22-23).

Paul scrive: Perchè simu u so travagliu, creatu in Cristu Ghjesù per e bone opere ... (Efesini 2: 1 0). Ùn pudemu micca esse ghjustificati da boni travagli. L'omu diventa ghjustu ... per fede in Cristu, micca per opere di a lege (Galati 2:16).

Diventemu ghjusti ... senza l'opere di a lege, solu per a fede (Rumani 3:28). Ma se andemu per a via di Diu, circheremu ancu di fà li piacè. Ùn simu micca salvati da e nostre opere, ma Diu ci hà datu a salvezza per fà belle opere.

Ùn pudemu micca guadagnà a grazia di Diu. Iddu ci duna. A salvezza ùn hè micca qualcosa chì pudemu travaglià per via di pratiche di autobus o opere religiose. U favore di Diu è a misericordia sempre restanu indesperata.

Paulu scrive chì a ghjustificazione vene da a buntà è l'amore di Diu (Titu 3: 4). Ùn vene micca per via di l'opere di ghjustizia chì avemu fattu, ma per via di a so misericordia (v. 5).

Diventate figliolu di Diu

Una volta chì Diu ci hà chjamatu è avemu seguitatu a chjama cun fede è fiducia, Diu ci face i so figlioli. Pàulu adopra quì l'adopzione per esempiu per discrive l'attu di gràzia di Diu: Avemu ricevutu un spiritu filiale ... per mezu di quale gridemu: Abba, caru babbu! (Rumani 8:15). In questu modu diventemu figlioli è eredi di Diu, vale à dì eredi è coeredi di Diu cun Cristu (versi 16-17).

Prima di riceve a gràzia, eramu in schiavitù à i puteri di u mondu (Galati 4: 3). Ghjesù ci redenta per pudè avè figlioli (versu 5). Paul dice: Perchè site avà figlioli ... ùn site più un servitore, ma un zitellu; ma sì un zitellu, allora l'eredità per mezu di Diu (versi 6-7). Hè una prumessa stupefacente. Pudemu diventà figlioli aduttati di Diu è eredità a vita eterna. A parolla greca per filiazione in Rumani 8:15 è Galati 4: 5 hè huiothesia. Paulu adopra stu termine in modu particulare chì riflette a pratica di u dirittu rumanu. In u mondu rumanu induve campavanu i so lettori, l'adopzione di zitelli avia un significatu speciale chì ùn avia micca sempre trà i populi sottumessi à Roma.

In u mondu Rumanu è Grecu, l'adopzione era una pratica cumuna trà e classi suciali superiore. U zitellu aduttatu hè statu sceltu individualmente da a famiglia. I diritti legali sò stati trasferiti à u zitellu. Era utilizata cum'è eredi.

Sì avè statu aduttatu da una famiglia Rumana, a nova relazione familiale era legale. L'adopzione ùn solu hà purtatu obblighi, ma ancu trasferì i diritti di a famiglia. L'adopzione in nome di u zitellu era quarchi cosa finale, a transizione à a nova famiglia era cusì vinkante chì u zitellu aduttatu hè statu trattatu cum'è un zitellu biologicu. Siccomu Diu hè eternu, i cristiani Rumani anu certamente capitu chì Paulu vulia dì quì: U vostru postu in a casa di Diu hè per sempre.

Diu sceglie adotta noi apposta è individualmente. Ghjesù esprime sta nova relazione cù Diu, chì avemu da guadagnà per questu, cun un altru simbulu: In conversazione cù Nicodemu dice chì duvemu esse nati dinò (Ghjuvanni 3: 3).

Questu ci face figlioli di Diu. Ghjuvanni ci dice : Vede chì amore ci hà dimustratu u Babbu chì duvemu esse chjamati figlioli di Diu è simu ancu noi ! Hè per quessa chì u mondu ùn ci cunnosci ; perchè ùn u cunnosci micca. Cari, simu digià figlioli di Diu ; ma ùn hè ancu statu revelatu ciò chì seremu. Ma sapemu chì quandu hè revelatu, seremu cusì; perchè u videremu cum'ellu hè (1. Ghjuvanni 3: 1-2).

Da a mortalità à l'immortalità

Allora semu figlioli di Diu, ma micca ancora glurificatu. U nostru corpu attuale deve esse cambiatu se vulemu avè a vita eterna. U corpu fisicu, in decadenza, deve esse rimpiazzatu da un corpu chì hè eternu è imperishabile.

In 1. Corinthians 15 Paul scrive: Ma qualcunu pò dumandà: Cumu risuscitarà i morti, è cù quale tipu di corpu veneranu? (Versu 35). U nostru corpu avà hè fisicu, hè polvara (versi 42 à 49). A carne è u sangue ùn pò micca eredite u regnu di Diu, chì hè spirituale è eternu (v. 50). Perchè questu periscibile deve mette nantu à l'incorruptibilità, è questu mortale deve mette in immortalità (v. 53).

Sta trasfurmazione finale ùn si faci micca finu à a risurrezzione, à u ritornu di Ghjesù. Paul spiega: Aspettemu u Salvatore, u Signore Ghjesù Cristu, chì trasformerà i nostri corpi vani per diventà cum'è u so corpu glurificatu (Filippesi 3: 20-21). U cristianu chì fideghja è ubbidisce à Diu hà digià a cittadinanza in celu. Ma solu realizatu à u ritornu di Cristu
questu hè finale; tandu solu u Cristianu eredite l'immortalità è a pienezza di u Regnu di Diu.

Quantu pudemu esse grati chì Diu ci hà fattu adattà per l'eredità di i santi à a luce (Colossesi 1:12). Diu ci hà liberatu da u putere di e tenebre è ci hà messu in u regnu di u so Figliolu caru (versu 13).

Una nova criatura

Quelli chì sò stati accettati in u regnu di Diu ponu gode di l'eredità di i santi in a luce quant'elli continuanu à fiducia è ubbidendu à Diu. Perchè simu salvati da grazia di Diu, in a so vista salvezza hè cumpletu è cumpletu.

Paul spiega chì s'è qualchissia hè in Cristu hè una nova criatura; u vechju hè passatu, vede, u novu hè ghjuntu (2. Corinti 5:17). Diu ci hà sigillatu è in i nostri cori cum'è
Prughjettu datu u spiritu (2. Corinti 1:22). L'omu cunvertitu è ​​devotu hè digià una nova criatura.

Quellu chì hè sottu grazia hè digià un figliolu di Diu. Diu dà u putere à quelli chì credenu in u so nome per diventà figlioli di Diu (Ghjuvanni 1:12).

Paulu descrive i doni è a chjama di Diu cum'è irrevocabili (Rumani 11:29, multitùdine). Dunque puderia ancu dì: ... Sò sicuru chì quellu chì hà iniziatu u bonu travagliu in voi a finiscerà ancu finu à u ghjornu di Cristu Ghjesù (Filippesi 1: 6).

Ancu se a persona à quale Diu hà datu a gràzia inciampa di tantu in tantu: Diu ferma fidelu cun ellu. A storia di u figliolu prodigale (Luke 15) mostra chì i scelti è chjamati di Diu restanu sempre i so figlioli ancu in casu di passi sbagliati. Ddiu aspetta chì quelli chì anu inciampatu si ritirinu è tornanu à ellu. Ùn vole micca ghjudicà a ghjente, vole salvalla.

U figliolu prodigale di a Bibbia era andatu da veru in sè stessu. Ellu disse: Quantu ghjurnatarii hà babbu chì hà assai pane è pergu quì in fame! (Luke 15:17). U puntu hè chjaru. Quandu u figliolu prodigiu s'hè resu contu di a pazzia di ciò ch'ellu facia, si pentì è si ne vultò in casa. U so babbu u pirdunò. Cum'è Ghjesù dice: Quandu era sempre luntanu, u babbu u vide è si lagnò; corse è cascò nantu à u collu è u basgiò (Luke 15:20). A storia illustra a fideltà di Diu à i so figlioli.

U figliolu hà mostratu umiltà è fiducia, si hè pentitu. Ellu disse: Babbu, aghju fattu piccatu contru à u celu è contru à tè; Ùn sò più degnu d'esse chjamatu u to figliolu (Luke 15:21).

Ma u babbu ùn ne vulia sente parlà è hà organizatu una festa per u ritornu. Ellu disse chì u mo figliolu era mortu è hè tornatu à a vita; era persu è hè statu ritrovu (v. 32).

Se Diu ci salva, seremu i so figlioli per sempre. Hà cuntinuà à travaglià cun noi finu à chì simu pienamente uniti cun ellu in a risurrezzione.

U donu di a vita eterna

Per a so grazia, Diu ci dà e prumesse più cari è più grandi (2. Petru 1: 4). Per mezu di elli avemu una parte ... di a natura divina. U sicretu di a grazia di Diu cunsiste in
una speranza viva attraversu a risurrezzione di Ghjesù Cristu da i morti (1. Petru 1: 3). Questa speranza hè una eredità immortale chì hè guardata per noi in u celu (v. 4). Attualmente avemu sempre cunservatu da u putere di Diu per via di a fede ... à a salvezza pronta per esse revelata à l'ultima volta (v. 5).

U pianu di salvezza di Diu serà infine realizatu cù a seconda venuta di Ghjesù è a risurrezzione di i morti. Allora a trasfurmazioni sopra citata da mortale à immortale si faci. L'apòstulu Ghjuvanni dice: Ma sapemu chì quandu hè revelatu, seremu cum'è ellu; perchè u videremu cum'ellu hè (1. Ghjuvanni 3: 2).

A risurrezzione di Cristu guarantisci chì Diu hà da riscattà a prumessa per noi a risurrezzione da i morti. Vede, vi dicu un sicretu, scrive Paul. Ùn avemu micca tutti addormentati, ma tutti seremu cambiati; è di colpu, in un mumentu... i morti risusciteranu incorruttibili, è seremu cambiati (1. Corinti 15: 51-52). Questu succede à u sonu di l'ultima tromba, ghjustu prima di u ritornu di Ghjesù (Apocalisse 11:15).

Ghjesù prumette chì quellu chì crede in ellu averà a vita eterna; U rialzaraghju l'ultimu ghjornu, prumette (Ghjuvanni 6:40).

L'apòstulu Paulu spiega: Perchè se credemu chì Ghjesù hè mortu è risuscitatu, Diu purterà ancu quelli chì si sò addormentati cun ellu per mezu di Ghjesù (1. Tessalonicesi 4:14). Ciò chì hè significatu novu hè u tempu di a seconda venuta di Cristu. Paul cuntinueghja: Per ellu stessu, u Signore, quandu u cumandamentu hè sonatu ... falà da u celu ... è prima i morti chì sò morti in Cristu risusciteranu (v. 16). Allora quelli chì sò sempre vivu à u ritornu di Cristu seranu pigliati cun elli à u stessu tempu nantu à i nuvuli in l'aria per scuntrà u Signore; è cusì seremu sempre cù u Signore (versu 17).

Paulu urge à i cristiani: Cusì cunsolatevi l'altri cun ste parolle (versu 18). È cun una bona ragione. A risurrezzione hè u mumentu quandu quelli chì sò sottu grazia ghjunghjenu à l'immortalità.

A ricompensa vene cun Ghjesù

E parolle di Paulu sò digià state citate :. Perchè a grazia salutaria di Diu apparisce à tutte e persone (Titu 2:11). Questa salvezza hè a speranza benedetta chì hè redimita à l'apparizione di a gloria di u grande Diu è di u nostru Salvatore Ghjesù Cristu (versu 13).

A risurrezzione hè sempre in u futuru. L'aspettemu, sperendu cum'è Paul hà fattu. Versu a fine di a so vita hà dettu : ... hè ghjuntu u tempu di u mo passatu (2. Timothy 4: 6). Sapia ch'ellu era statu fidu à Diu. Aghju battutu a bona lotta, aghju finitu a corsa, aghju tenutu a fede ... (versu 7). Aspittava a so ricumpensa: ... da avà a curona di a ghjustizia hè pronta per mè, chì u Signore, u ghjudice ghjustu, mi darà in quellu ghjornu, micca solu à mè, ma ancu à tutti quelli chì amate u so. apparenza (Verse 8).

À quellu tempu, dice Paul, Ghjesù trasfurmerà i nostri corpi vani ... per pudè diventà cum'è u so corpu glurificatu (Filippesi 3:21). Una trasfurmazione purtata da Diu, chì hà risuscitatu u Cristu da i morti è darà dinò vita à i vostri corpi murtali per mezu di u so Spiritu chì stà in voi (Rumani 8:11).

U significatu di a nostra vita

Se simu figlioli di Diu, camperemu a nostra vita interamente cù Ghjesù Cristu. A nostra attitudine deve esse cum'è quella di Paulu, chì hà dettu ch'ellu vederia a so vita passata cum'è bruttu per pudè vince u Cristu ... Ellu è u putere di a so risurrezzione vogliu cunnosce.

Paulu sapia chì ùn avia ancu rializatu questu scopu. Mi scordu di ciò chì ci hè daretu è ghjunghje à ciò chì hè in avanzu è caccia u scopu postu davanti à mè, u premiu di a chjama celeste di Diu in Cristu Ghjesù (versi 13-14).

Stu premiu hè a vita eterna. Quellu chì accetta à Diu cum'è u so Babbu è l'ama, si fida di ellu è va in u so modu, vive eternamente in a gloria di Diu (1. Petru 5: 1). In Revelazione 0: 21-6, Diu ci dice ciò chì u nostru destinu hè: daraghju liberu di a fonte di l'acqua viva à l'assetato. Quellu chì vince, eredite tuttu, è seraghju u so Diu è ellu serà u mo figliolu.

Brochure di a Chjesa di Diu Mundiale 1993


in pdfChì hè a salvazione?