U evangelu

112 u Vangelu

L'evangelu hè a bona nova nantu à a salvezza per a grazia di Diu per mezu di a fede in Ghjesù Cristu. Hè u missaghju chì Cristu hè mortu per i nostri piccati, chì hè statu intarratu, sicondu l'Scritture, hè risuscitatu u terzu ghjornu, è dopu apparsu à i so discìpuli. L'evangelu hè a bona nova chì pudemu entre in u regnu di Diu per mezu di u travagliu di salvezza di Ghjesù Cristu. (1. Corinti 15,1-5; Atti di l'Apòstuli 5,31; Luca 24,46-48; Ghjuvanni 3,16; Matteu 28,19-20; Marcu 1,14-15; Atti di l'Apòstuli 8,12; 28,30-31)

Perchè site natu?

Sò stati fatti per un scopu! Diu hà creatu ognunu di noi per una ragione - è simu i più felici quandu campemu in armunia cù u scopu ch'ellu ci hà datu. Duvete sapè ciò chì hè questu.

Parechje persone ùn anu micca idea di ciò chì hè a vita. Vivenu è murenu, cercanu un sensu di sensu è si dumandanu se a so vita hà un scopu, induve appartene, s'ellu anu veramente un significatu in u grande schema di e cose. Puderanu avè riunitu a più bella cullezzione di buttigli, o vintu u premiu di pupularità in u liceu, ma troppu rapidamente i piani è i sogni di l'adulescenti lascianu strada à preoccupazioni è frustrazioni per l'opportunità mancate, relazioni fallite, o innumerevoli "se solu" o "ciò chì puderia avè. statu".

Parechje persone portanu una vita viota, micca cumpleta, senza scopu o significatu stabilitu, al di là di e gratificazioni di corta durata di soldi, sessu, putere, rispettu o pupularità chì ùn significanu nunda, soprattuttu quandu a bughjura di a morte s'avvicina. Ma a vita puderia esse assai di più cà quessa perchè Diu offre assai di più à ognunu di noi. Ci offre un veru significatu è significatu in a vita - a gioia di esse ciò ch'ellu ci hà fattu esse.

Parte 1: L'omu fattu à l'imaghjina di Diu

U primu capitulu di a Bibbia ci dice chì Diu hà creatu l'omu "in a so propria imagina" (1. Mosè 1,27). L'omi è e donne sò stati "creati à l'imaghjini di Diu" (stessu versu).

Ovviamente, ùn simu micca fatti à l'imaghjina di Diu in termini di altezza o di pesu o di culore di pelle. Diu hè spiritu, micca un esse creatu, è simu fatti di materia. Eppuru Diu hà fattu l'umanità à a so maghjina, ciò chì significa chì ci hà fattu simile à ellu in modi essenziali. Avemu fiducia in noi stessi, pudemu cumunicà, pianificà, pensà in modu creativu, cuncepisce è custruisce, risolve i prublemi è esse una forza per u bè in u mondu. È pudemu amà.
 

Avemu da esse "creati dopu à Diu in vera ghjustizia è santità" (Efesini 4,24). Ma spessu a ghjente ùn hè micca cum'è Diu in questu sensu. In fatti, a ghjente pò spessu esse abbastanza empie. Tuttavia, malgradu a nostra empietà, ci sò certe cose chì pudemu cunfidassi. Per una cosa, chì Diu serà sempre fidu in u so amore per noi.

Un esempiu perfettu

U Novu Testamentu ci aiuta à capisce ciò chì significa esse creatu à l'imaghjini di Diu. L'Apòstulu Paulu ci dice chì Diu ci hè furmendu in qualcosa perfetta è bona - l'imaghjini di Ghjesù Cristu. "Per quelli ch'ellu hà sceltu, hà ancu predestinatu à esse fatti à l'imaghjini di u so Figliolu, per ch'ellu puderia esse u primu natu trà parechji fratelli" (Rumani). 8,29). In altre parolle, Diu hà intesu da u principiu chì duvemu diventà cum'è Ghjesù, u Figliolu di Diu in a carne.

Paul dice chì Ghjesù stessu hè "l'imaghjini di Diu" (2. Corinti 4,4). "Hè l'imaghjini di u Diu invisibile" (Colossians 1,15). Hè l'esempiu perfettu di ciò chì avemu statu fattu per fà. Semu figlioli di Diu in a so famiglia è guardemu à Ghjesù, u Figliolu di Diu, per vede ciò chì significa.

Unu di i discìpuli di Ghjesù li dumandò: "Mostraci u Babbu" (Ghjuvanni 14,8). Ghjesù rispose: "Quellu chì mi vede vede u Babbu" (verse 9). In altri palori, Ghjesù dice ciò chì avete veramente bisognu di sapè à Diu chì pudete vede in mè.

Ùn parla micca di u culore di a pelle, di stili di vestiti, o di e cumpetenze di un carpintero - parla di mente, attitudine è azzioni. Diu hè amore, hà scrittu Johannes (1. Johannes 4,8), è Ghjesù ci mostra ciò chì l'amore hè è cumu duvemu amà cum'è esseri umani chì sò fatti in a so sumiglia.

Siccomu l'umani sò stati fatti in l'imaghjini di Diu, è Ghjesù hè l'imaghjini di Diu, ùn hè micca maravigghiusu chì Diu ci modella in l'imaghjini di Ghjesù. Hà da piglià "forma" in noi (Galati 4,19). U nostru scopu hè di "veni à a misura perfetta di a pienezza di Cristu" (Efesini 4,13). Cume simu rifurmati in l'imaghjini di Ghjesù, l'imaghjini di Diu hè restauratu in noi è diventemu ciò chì avemu statu creatu per esse.

Forse ùn site micca assai cum'è Ghjesù avà. Hè bè. Diu sà digià di questu, è hè per quessa ch'ellu travaglia cun voi. Se li permette, vi cambierà - vi trasfurmà - per chì pudete diventà sempre più cum'è Cristu (2. Corinti 3,18). Ci vole pacienza - ma u prucessu aghjunghje sensu è scopu à a vita.

Perchè Diu ùn face tuttu in un mumentu? Perchè chì ùn tene micca contu di a persona vera, pensante, è amante, dice chì duverebbe esse. Un cambiamentu di mente è di core, a decisione di vultà à Diu è fiducia in ellu, pò piglià solu un mumentu, cum'è a decisione di marchjà per una certa strada. Ma u veru viaghju longu a strada piglia tempu è pò esse pienu d'ostaculi è di difficultà. In u listessu modu, ci vole u tempu per cambià abitudini, cumpurtamenti è attitudini arradicati.

Inoltre, Diu vi ama è vole chì l'amiate. Ma l'amore hè amore solu quandu hè datu di liberu arbitriu, micca quandu hè dumandatu. L'amore furzatu ùn hè mancu amore.

Si face sempre megliu

U scopu di Diu per voi ùn hè micca solu per esse cum'è Ghjesù 2000 anni fà - ma ancu per esse cum'è ellu hè avà - risuscitatu, immortale, pienu di gloria è putere! Ellu "trasformarà u nostru corpu futile per esse cum'è u so corpu gloriosu, secondu u putere di sottumette tutte e cose à ellu stessu" (Filippesi). 3,21). Sè avemu statu unitu à Cristu in questa vita, "saremu ancu cum'è ellu in a risurrezzione" (Rumani 6,5). "Seremu cum'è ellu", ci assicura Ghjuvanni (1. Johannes 3,2).

Se simu figlioli di Diu, Paul scrive, allora pudemu esse sicuru "chì ancu noi saremu esaltati cun ellu à a gloria" (Rumani 8,17). Riceveremu una gloria cum'è quella di Ghjesù - corpi chì sò immortali, chì ùn decadenu mai, corpi chì sò spirituali. Saremu risuscitati in gloria, seremu risuscitati in putere (1. Corinti 15,42-44). "È cum'è avemu purtatu l'imaghjini di u terrenu, cusì purteremu ancu l'imaghjini di u celu" - seremu cum'è Cristu! (v. 49).

Vulete a gloria è l'immortalità? Diu ti hà fattu per questu scopu! Hè un rigalu maravigliosu ch'ellu li piacerebbe fà. Hè un avvenimentu eccitante è meravigliosu - è dà significatu è significatu à a vita.

Quandu vedemu a linea di fondu, u prucessu chì simu avà hè più sensu. I difficultà, i prucessi è i dulori in a vita, è ancu e gioia, anu più sensu quandu sapemu ciò chì a vita hè. Quandu sapemu a gloria chì riceveremu, e soffrenze in questa vita seranu più faciuli à suppurtà (Rumani 8,28). Diu hà fattu promesse straordinariamente grandi è preziose per noi.

Ci hè un prublema quì?

Ma aspettate un minutu, puderete pensà. Ùn saraghju mai abbastanza bè per stu tipu di gloria è di putenza. Sò solu una persona urdinaria. Se u Celu hè un locu perfettu, allora ùn ci appartengu micca; a mo vita hè imbulighjata.

Va bè - Diu a sà, ma ùn lu fermerà. Hà piani per voi, è hà digià preparatu tali prublemi per ch'elli ponu esse risolti. Perchè tutti anu imbulighjatu l'affare; a vita di tutti hè imbulicata è nimu ùn merita gloria è putere.

Ma Diu sà cumu salvà e persone chì sò peccatori - è ùn importa quantu spessu si messenu e cose, Sà cumu salvalli.

U pianu di Diu hè centru in Ghjesù Cristu - chì era senza peccatu in u nostru postu è hà patitu per i nostri peccati in u nostru locu. Ci raprisenta davanti à Diu è ci offre u donu di a vita eterna se a vulemu accettà da ellu.

Parte 2: U Donu di Diu

Tutti fallemu, dice Paulu, ma simu stati ghjustificati da a gràzia di Diu. Hè un rigalu! Ùn a pudemu micca merità - Diu a ci dà per a so grazia è a so misericordia.

E persone chì passanu da a vita da sè ùn anu micca bisognu di salvezza - sò e persone in prublemi chì anu bisognu di salvà. I salvatichi ùn "salvanu" micca e persone chì ponu natà elli stessi - salvanu e persone chì si affucanu. Spiritualmente simu tutti affucati. Nisunu di noi hè vicinu à a perfezione di Cristu, è senza ellu simu bè cum'è mortu.

Parechje persone parenu pensà chì avemu da esse "abbastanza bè" per Diu. Supponemu chì duvemu dumandà à qualchissia: "Chì ti face crede chì andaraghju in u celu o chì averà a vita eterna in u regnu di Diu?" À quale parechji rispondenu: "Perchè sò statu bonu. Aghju fattu questu o quellu ".

A verità hè chì ùn importa micca quantu bè avemu fattu per guadagnà un postu in un mondu perfettu, ùn seremu mai "abbastanza bè" perchè simu imperfetti. Avemu fallutu, ma simu fatti ghjusti da u rigalu di Diu di ciò chì Ghjesù Cristu hà fattu per noi.

Micca per boni travagli

Diu ci hà salvatu, dice a Bibbia, "micca secondu e nostre opere, ma secondu u so cunsigliu è a so grazia" (2. Timoteu 1,9). Iddu ci hà salvatu, micca per via di l'opere di ghjustizia chì avemu fattu, ma secondu a so misericordia "(Titus) 3,5).

Ancu se i nostri travagli sò assai boni, ùn sò micca perchè Diu ci salva. Ci vole à esse salvati perchè e nostre bone opere ùn bastanu micca per salvacci. Avemu bisognu di misericordia è grazia, è Diu ci dà solu per mezu di Ghjesù Cristu.

S'ellu fussi pussibule per noi di guadagnà a vita eterna per via di un bon cumpurtamentu, Diu ci averia dettu cumu. Se seguità i cumandamenti ci pudessi dà a vita eterna, Diu l'avaria fatta cusì, dice Paul.

"Per solu s'ellu ci era una lege chì puderia dà a vita, a ghjustizia vene veramente da a lege" (Galati 3,21). Ma a lege ùn pò micca dà a vita eterna - ancu s'è a puderemu mantene.

"Perchè se a ghjustizia hè da a lege, Cristu hè mortu in vain" (Galati 2,21). Se a ghjente puderia travaglià per a so salvezza, allora ùn avemu micca bisognu di un Salvatore per salvà. Ùn era micca necessariu per Ghjesù per vene à a terra o more è esse risuscitatu.

Ma Ghjesù hè vinutu à a terra per quellu propiu scopu - per more per noi. Ghjesù hà dettu ch'ellu hè vinutu "per dà a so vita in riscattu per parechji" (Matteu 20,28). A so vita era u pagamentu di un riscattu datu per liberà è riscattà. A Bibbia mostra ripetutamente chì "Cristu hè mortu per noi" è chì hè mortu "per i nostri peccati" (Rumani 5,6-8; 2. Corinti 5,14; 15,3; Gal
1,4; 2. Tessalonicesi 5,10).

"U salariu di u peccatu hè a morte", dice Paul in Rumani 6,23"Ma u rigalu di Diu hè a vita eterna in Cristu Ghjesù u nostru Signore". Meritemu a morte, ma simu salvati da a grazia di Ghjesù Cristu. Ùn meritemu micca di campà cun Diu perchè ùn simu perfetti, ma Diu ci salva per mezu di u so Figliolu Ghjesù Cristu.

Descrizzioni di salvezza

A Bibbia spiega a nostra salvezza in parechji modi - à volte usa termini finanziarii, à volte usa parolle relative à u sacrifiziu, a famiglia o l'amichi.

U termini finanziariu sprime chì hà pagatu u prezzu per liberà. Pigliò nantu à ellu stessu a punizione (morte) chì ci meritava è hà pagatu u debitu chì duvemu. Piglia u nostru peccatu è a morte è in ritornu ci dà a so ghjustizia è a vita.

Diu accetta u sacrificiu di Ghjesù per noi (dopu tuttu, hè quellu chì hà mandatu à Ghjesù per dà), è accetta a ghjustizia di Ghjesù per noi. Dunque, noi chì una volta opposti à Diu sò avà i so amichi (Rumani 5,10).

"Ancu voi, chì una volta erate stranieri è nemichi in atti maligni, hà avà espiatu per a morte di u so corpu mortale, per ch'ellu vi prisenta santu, senza tacca è senza macchia in i so oghji" (Colossians). 1,21-22u).

A causa di a morte di Cristu, simu santi in vista di Diu. In u libru di Diu, simu passati da un debitu tamantu à un creditu tamantu - micca per via di ciò chì avemu fattu, ma per via di ciò chì Diu hà fattu.

Diu avà ci chjama i so figlioli - ci hà aduttatu (Efesini 1,5). "Semu figlioli di Diu" (Rumani 8,16). E dopu Paulu descrizanu i maravigliosi risultati di a nostra adopzione: "Se simu figlioli, simu ancu eredi, eredi di Diu è co-eredi cù Cristu" (verse 17). A salvezza hè descritta cum'è eredità. "Ti hà qualificatu per l'eredità di i santi in a luce" (Colossians 1,12).

Per via di a generosità di Diu, per via di a so grazia, erediteremu una furtuna - sparteremu l'universu cù Cristu. O piuttostu, u sparterà cun noi, micca perchè avemu fattu nunda, ma perchè ci ama è ci vole dà.

Ricivutu da a fede

Ghjesù ci hà qualificatu; hà pagatu a pena micca solu per u nostru peccatu, ma per i peccati di tutte e persone (1. Johannes 2,2). Ma assai persone ùn anu micca capitu questu. Forse queste persone ùn anu ancu intesu u missaghju di salvezza, o anu intesu una versione distorta chì ùn hà micca sensu per elli. Per una certa ragione ùn anu micca cridutu u missaghju.

Hè cum'è quandu Ghjesù hà pagatu i so debiti, li hà datu un cuntu bancariu tamantu, ma ùn l'anu micca intesu parlà, o ùn ci credenu micca bè, o ùn pensanu micca d'avè alcun debitu. O hè cum'è Ghjesù fendu una grande festa è li dava un bigliettu è ancu alcune persone scelenu di ùn vene.

O sò schiavi chì travaglianu in a terra, è Ghjesù vene è dice: "Aghju compru a vostra libertà." Qualchidunu ùn sentenu micca stu missaghju, certi ùn ci credi micca, è certi preferianu stà in a terra cà truvà. scopre ciò chì hè a libertà. Ma altri à sente u missaghju, crèdenu, è esce da a terra per vede ciò chì puderia esse a nova vita cù Cristu.

U missaghju di salvezza hè ricevutu da a fede - cunfidendu à Ghjesù, pigliendu a so parolla, credendu in a bona nova. "Credite in u Signore Ghjesù, è sarete salvu è a vostra casa" (Atti 1 Cor6,31). U Vangelu diventa efficace per "tutti quelli chì crede" (Rumani 1,16). Se ùn credemu micca in u missaghju, ùn serà micca assai utile per noi.

Benintesa, ci hè di più in a fede ch'è solu di crede certi fatti nantu à Ghjesù. I fatti anu avutu un impattu drammaticu nantu à noi - duvemu alluntanassi da a vita chì avemu fattu à a nostra maghjina è invece vultà à Diu chì ci hà fattu à a so maghjina.

Duvemu ammette chì simu peccatori, chì ùn avemu micca u dirittu à a vita eterna, è chì ùn avemu micca meritu di esse eredi cumuni cù Cristu. Avemu da ammette chì ùn seremu mai "abbastanza bè" per u celu - è avemu da cunfidenza chì u bigliettu chì Ghjesù ci dà hè veramente abbastanza bonu per noi per esse à a festa. Avemu da cunfidenza chì in a so morte è risurrezzione hà fattu abbastanza per pagà i nostri debiti spirituali. Avemu da cunfidenza in a so misericòrdia è grazia, è ammette chì ùn ci hè micca altru modu per entre.

Una offerta libera

Riturnemu à u sensu di a vita in a nostra discussione. Diu dice ch'ellu ci hà fattu per un scopu, è chì scopu hè per noi di diventà cum'è ellu. Avemu da esse uniti cù a famiglia di Diu, i fratelli è surelle di Ghjesù, è riceveremu una parte in a fortuna di a famiglia! Hè un scopu maravigliosu è una prumessa maravigliosa.

Ma ùn avemu micca fattu a nostra parte. Ùn avemu micca statu bè cum'è Ghjesù - vale à dì ùn avemu micca statu perfettu. Chì ci face dunque pensà chì avemu da riceve ancu l'altra parte di u "affare" - a gloria eterna? A risposta hè chì duvemu confià à Diu per esse misericordioso è pienu di grazia cum'ellu dice. Ci hà fattu per questu scopu è hà da realizà stu scopu ! Pudemu esse cunfidenti, dice Paul, chì "quellu chì hà cuminciatu un bonu travagliu in voi, u compierà finu à u ghjornu di Cristu Ghjesù" (Filippesi). 1,6).

Ghjesù hà pagatu u prezzu è hà fattu u travagliu, è u so missaghju - u missaghju di a Bibbia - hè chì a nostra salvezza vene per ciò chì hà fattu per noi. L'Esperienza (cum'è l'Scrittura) dice chì ùn pudemu micca cunfidassi di noi stessi. A nostra sola speranza per a salvezza, per a vita, per diventà ciò chì Diu hà fattu per esse, hè di cunfidenza in Cristu. Pudemu diventà cum'è Cristu perchè, sapendu tutti i nostri sbagli è fallimenti, Ellu dice ch'ellu hà da fà!

Senza Cristu, a vita ùn hà significatu - simu bluccati in a terra. Ma Ghjesù ci dice ch'ellu hà compru a nostra libertà, ci pò purificà, ci offre un bigliettu di rigalu per a festa è pieni diritti nantu à a pruprietà di a famiglia. Pudemu accettà sta offerta o a pudemu licenziare è stà in a terra.

Parte 3: Site invitati à u banchettu!

Ghjesù paria un falignaghju insignificante in un paese insignificante in una parte insignificante di l'Imperu Rumanu. Ma avà hè cunsideratu cum'è a persona più impurtante chì abbia mai campatu. Ancu i malfidati ricunnoscenu ch'ellu hà rinunziatu a so vita per serve l'altri, è questu ideale di amore sacrificante ghjunghje in u fondu di l'anima umana è tocca l'imaghjina di Diu in noi.

Hà amparatu chì e persone ponu truvà una vita vera è piena s'elli sò disposti à rinuncià à a so propria vacillazione attaccata à l'esistenza è à seguitalla in a vita di u regnu di Diu.
"Quellu chì perde a so vita per mè, a truverà" (Matteu 10,39).

Ùn avemu nunda da perde, eccettu una vita senza sensu, una vita frustrante, è Ghjesù ci offre una vita soddisfacente, gioiosa, eccitante e traboccante - per tutta l'eternità. Ellu ci invita à rinuncià à l'orgogliu è a preoccupazione, è guadagnemu pace interiore è gioia in u nostru core.

A via di Ghjesù

Ghjesù ci invita à uniscelu à ellu in a so gloria - ma u viaghju in gloria richiede umiltà per dà preferenza à l'altri populi. Avemu bisognu di allentà a nostra presa nantu à e cose di sta vita è stringhje a nostra presa nantu à Ghjesù. Se vulemu avè una nova vita, duvemu esse pronti à lascià andà u vechju.

Semu stati fatti per esse cum'è Ghjesù. Ma ùn copemu micca solu un eroe rispettatu. U Cristianesimu ùn si tratta micca di rituali religiosi o ancu di ideali religiosi. Si tratta di l'amore di Diu per l'umanità, di a so lealtà à l'umanità, è di u so amore è lealtà, chì sò diventati visibili in Ghjesù Cristu in forma umana.

In Ghjesù, Diu dimostra a so grazia; ellu sà chì quantunque ci provi, ùn seremu mai abbastanza boni da per contu nostru. In Ghjesù Diu ci dà aiutu; ellu manda u Spìritu Santu in nome di Ghjesù per campà in noi, per cambialli da dentro fora. Diu ci forma per esse cum'è ellu; ùn circemu micca di diventà cum'è Diu per contu nostru.

Ghjesù ci offre una eternità di gioia. Ogni persona, cum'è un zitellu in a famiglia di Diu, hà un scopu è significatu - una vita per sempre. Avemu statu fattu per a gloria eterna, è a via di a gloria hè Ghjesù, chì ellu stessu hè a strada, a verità è a vita (Ghjuvanni 14,6).

Per Ghjesù significava una croce. Ci hè ancu chjamatu per unisce à noi in questa parte di u viaghju. "Allora li disse à tutti: "Quellu chì vole à seguità mi, deve ricusà sè stessu, piglia ogni ghjornu a so croce è mi seguita" (Luca). 9,23). Ma nantu à a croce ci era una risurrezzione à a gloria.

Un banchettu sulenne

In certi stori, Ghjesù hà paragunatu a salvezza à un banquet. In a paràbula di u figliolu prodigu, u babbu hà fattu una festa per u so figliolu apostatu, chì eventualmente hè ghjuntu in casa. "Porta u vitellu ingrassatu è uccidelu; manghjemu è simu allegri ! Per questu u mo figliolu era mortu è hè vivu di novu; era persu è hè trovu " (Luca 1 Cor5,23-24). Ghjesù hà dettu a storia per illustrà u puntu chì tuttu u celu si rallegra quandu unu si volta à Diu (v. 7).

Jésus a raconté une autre parabole sur un homme (représentant Dieu) qui a préparé un « grand souper et a invité de nombreux invités » (Luc 1 Cor.4,16). Ma sorprendentemente, assai persone ignoravanu sta invitazione. "È tutti cuminciaru a scusa unu à unu" (verse 18). Certi eranu preoccupati di i so soldi o di u so travagliu; altri eranu distratti da l'affari di famiglia (vv. 18-20). Allora u Maestru invitò i poveri invece (v. 21).

Cusì hè cù a salvezza. Ghjesù invita à tutti, ma certi pirsuni sò troppu occupati cù e cose di stu mondu per risponde. Ma quelli chì sò "poveri", chì capiscenu chì ci sò cose più impurtanti chè soldi, sessu, putere è fama, sò ansiosi di vene à celebrà a vita vera à a cena di Ghjesù.

Ghjesù hà dettu una altra storia in quale hà paragunatu a salvezza à un omu (rappresentendu Ghjesù) chì andava in viaghju. "Perchè hè cum'è un omu chì si n'andò fora: hà chjamatu i so servitori è li hà affidatu i so beni; À unu hà datu cinque talenti d'argentu, à un altru dui, è à u terzu, ognunu secondu a so capacità, è si n'andò "(Matteu 2).5,14-15). I soldi puderia simbulizà parechje cose chì Cristu ci dà; cunsideremu quì cum'è una rapprisintazioni di u missaghju di salvezza.

Dopu un bellu pezzu, u Maestru hè tornatu è dumandava u contu. Dui di i servitori dimustravanu ch'elli avianu fattu qualcosa cù i soldi di u padrone, è sò stati ricumpinsati: "Allora u so padrone li disse: bravu, servitore bonu è fidu, avete statu fidu un pocu, vi vogliu assai. set; andate à a gioia di u vostru Signore » (Luca 15,22).

Site invitati!

Ghjesù ci invita à participà à a so felicità, à sparte cun ellu e gioie eterne chì Diu hà per noi. Ci chjama per esse cum'è ellu, per esse immurtale, imperishable, glorioso è senza peccatu. Avaremu putere supranaturale. Avemu una vitalità, intelligenza, creatività, putenza è amore assai al di là di ciò chì avà sapemu.

Ùn pudemu micca fà questu solu - duvemu permettà à Diu di fà in noi. Avemu da accettà a so invitu à esce da a terra è à u so banchettu solenni.

Avete pensatu à accettà u so invitu? Se sì, ùn pudete micca vede risultati stupefacenti subitu, ma a vostra vita piglierà sicuramente un novu significatu è scopu. Truverete significatu, capirete induve andate è perchè, è riceverete nova forza, novu curaghju è grande pace.

Ghjesù ci invita à una festa chì durerà per sempre. Accetterete l'invitu?

Michael Morrison


in pdfU evangelu