The Mines of King Solomon (part 18)

"L'unicu chì vulia fà era u peccatu. Aghju pensatu à e parolle mali è li vulia dì ... "Bill Hybels hè statu finitu è ​​intristitu. U famosu capu cristianu avia dui voli ritardati in u viaghju da Chicago à Los Angeles è stava assittatu in a corsica di partenza di l'aeroportu in un aereo piena di sei ore e poi u volu di cunnessione era annullatu. Finalmente hà sappiutu cullà in l'aviò è s'hè cascatu in u sediu: u bagagliu di a manu era sopra à u lapone perchè ùn ci era spaziu nant'à a cabina è sottu à i sedi. Mentre l'aeroplanu si cuminciò à muvimentu, hà vistu una donna chì correva à a porta è cascò in u corredore. Hà purtatu parechji sacchetti chì andavanu in ogni locu, ma questu era u minimu di i so prublemi. Ciò chì aggravava a so situazione era u fattu chì un ochju era "gonfiatu" è pareva chì ùn pudia micca leghje i numeri di sedia cù l'altru ochju. L'attori di volu ùn eranu micca in vista. Mentre era ancora furioso è occupatu chì si sentia disgraziatu per ellu stessu, u Diu di Hybel u sintì murmurà à l'arechja: "Bill, so chì questu ùn era micca un ghjornu bellu per voi. Hà mancatu è aspettava i voli, si stava in file è l'odiava. Ma avà avete a chance chì u ghjornu hà da ottene megliu affissendu è mostrendu amabilità à questa donna disperata. Ùn ti ne furzà micca di fà, ma pensu chì sarai piazzatu di fà sì ".

Parte di mè vulia dì: "Certamente micca! Ùn mi pare micca solu. "Ma una altra voce disse:" Forse i mo sentimenti ùn anu nunda da fà. Forse mi duverebbe solu fà. »Allora si alzò, caminava da a passerella è dumandò à a signora sì li puderia aiutà a truvà u so locu. Quand'ellu hà sappiutu ch'ella parlava solu un inglese rottu, pigliò i sacchetti chì si ne pusavanu à u pianu, li hà purtatu à i so posti, arruvinò i bagaglii, si piglia u giacca è si assicurò ch'ella era arricchita. Dopu vultò à u so postu.

"Puderaghju esse un pocu misticu per un mumentu?" Scrive. "Quandu mi misi di novu in u mo sediu, un'onda di calore è felicità m'hà vintu. A frustrazione è a tensione chì mi occupava tuttu u ghjornu hà cuminciatu à sparisce. Sentu una piovana calda d'estate lavare in a mo ànima polverosa. Per a prima volta in 18 ore, mi sentu bè. "Proverbi 11,25 (EBF) hè vera: "Quelli chì piacenu à fà u bè seranu bè sati, è quelli chì l'acqua (altri) seranu ancu irrigati".

U rè Salomone prestitu ste parolle da una stampa di l'agricultura è significa literalmente chì quellu chì e acque duverebbe ancu esse regate. Pensava chì questa puderia esse una pratica tipica agricula quandu hà scrittu ste parolle. In a stagione di pioggia, quandu i fiumi attraversanu, certi agricultori chì i campi sò vicinu à una sponda di u fiumu drenanu l'acqua in grandi bacini. Dopu, durante a siccata, l'agricultore selfless aiuta i so vicini chì ùn anu micca reservoir d'acqua. Dopu apre cù cura i serraturi è porta l'acqua per via di a vita in i campi di i vicini. Se ci hè una altra secca, l'agricultore abbandunatu hà pocu o micca acqua per ellu stessu: L'agricultori vicini, chì anu intantu custruitu un reservoir, ricumpinsavanu a so bravula furnendu l'acqua per i so campi.

Ùn si tratta di dà qualcosa per uttene qualcosa

Ùn si tratta micca di donazione di 100 euru per chì Diu pò restituà a listessa quantità o più. Questa diceria ùn spiega micca ciò chì i generosi ricevenu (micca necessariamente finanziariamente o materiale), ma piuttostu sperimentanu qualcosa assai più profonda di a felicità fisica. Salomon dici: "Quelli chì piacenu à fà u bè seranu assai soddisfatti". A parolla ebraica per "satiate / rinfrescà / prosperate" ùn significa micca un aumentu di soldi o beni, ma significa prosperità in u spiritu, in a cunniscenza è in i sentimenti.

In 1. In i rè leghjemu a storia di u prufeta Elia è una vedova. Elijah si piatta da u gattivu rè Ahab è Diu l'instruisce per andà in a cità di Zarpath. "Aghju urdinatu à una vedova quì per piglià cura di tè", disse Diu. Quandu Elia ghjunghje in cità, scopre una vedova chì cullighja legna è li dumanda pane è acqua. Ella risponde : " Cum'è u Signore, u vostru Diu vive : ùn aghju nunda di cottu, solu una manata di farina in a pignatta è un pocu d'oliu in a brocca. E vedi, aghju pigliatu un legnu o dui è andemu in casa è vogliu preparà mè è u mo figliolu per pudè manghjà - è mori ".1. Re 17,912).

Forsi a vita hè diventata troppu difficiule per a vedova è rinunziata. Era fisicamente impossibile per ella di nutrisce duie persone, è mancu trè, cù u pocu chì avia.

Ma u testu cuntinua:
"Elia li disse: Ùn àbbia paura! Andate è fate cum'è avete dettu chì avete fattu. Ma prima fatemi qualcosa di cottu è purtate à mè; ma voi è u to figliolu duvete fà qualcosa dopu. Perchè cusì dice u Signore, u Diu d'Israele: A farina in a pignatta ùn serà micca manghjatu, è u vasu di l'oliu ùn mancarà nunda, salvu u ghjornu chì u Signore pioverà nantu à a terra. Ella andò è fece cum'è Elia avia dettu. È manghja, è ella dinò, è u so figliolu ghjornu dopu ghjornu. A farina in a pignatta ùn era micca cunsumata, è u vasu di l'oliu ùn mancava nunda, secondu a parolla di u Signore ch'ellu avia dettu per via d'Elie. "(1. Re 17,13-16) A matina è a sera, ghjornu in ghjornu, a veduva truvò farina in a so pignatta è oliu in a so brocca. detti 11,17 dice "A gentilezza nutrisce a vostra ànima" (New Life. A Bibbia). Ùn era micca solu a so "anima" nutrita, ma tutta a so vita. Hà datu di u so pocu, è u so pocu hè stata aumentata.

Se ùn avemu micca capitu a lezziò, ci sò uni pochi di versi dopu:
"Qualchissia dà assai è hà sempre più; un autre est maigre là où il ne doit pas, et pourtant devient plus pauvre » (Proverbes 11,24). U nostru Signore Ghjesù hà sappiutu di questu quandu disse: "Date, è vi sarà datu. Una misura piena, pressata, scuzzulata è traboccata serà datu in u to grembo; perchè cù a misura cù quale misurate sarete misurati di novu. " (Luca 6,38) Leghjite ancu volte à 2. Corinti 9,6- 15 !

Hà limiti

Ùn si tratta micca di fà sempre boni atti. Avemu bisognu di unisce a nostra generosità cù u nostru ghjudiziu. Ùn pudemu micca risponde à ogni bisognu. detti 3,27 quì ci urdineghja: "Ùn ricusate micca di fà u bè à quelli chì anu bisognu, se a to manu pò fà". Questu implica chì certi persone ùn meritanu micca u nostru aiutu. Possibile perchè sò pigri è ùn volenu piglià a rispunsabilità per a so propria vita. Approfittanu di l'aiutu è di a generosità. Pone limiti è ùn ricusate micca di aiutà.

Chì talenti è rigali t'hà datu Diu ? Avete un pocu di più soldi chè l'altri ? Chì sò i vostri rigali spirituali? L'ospitalità ? Incuragimentu ? Perchè ùn rinfrescemu à qualchissia cù a nostra ricchezza ? Ùn siate micca un reservoir chì ferma pienu finu à u bordu. Semu benedetti per pudè esse una benedizzione (1. Petru 3,9). Dumandate à Diu per mostrà cumu per sparte fedelmente a so bontà è rinfriscà l'altri. Ci hè qualchissia chì pudete mostrà generosità, amabilità è cumpassione à sta settimana? Forse per via di a preghiera, l'azzioni, e parolle d'incoraggiamentu, o avvicinandu qualchissia più vicinu à Ghjesù. Forse per email, missaghju di testu, telefonu, lettera o visita.

Siate cum'è i travagliadori à u lettu di u fiumu è lascite u benedettu u flussu di a grazia di Diu è di a so bè chì l'abbandunate è li passanu. Un generosu dà benedizzione à l'altri persone è ci face parte di u Regnu di Diu quì nantu à a terra. Quandu unite cun Diu per flussu U so amore, a gioia è a pace paranu in a vostra vita. Quelli chì rinfrescenu l'altri saranu rinfriscati stessi. In altre parolle: Diu hà spulatu in, l'aghju spooned out, Diu hà a cucchiaia più grande.

di Gordon Green


in pdfThe Mines of King Solomon (part 18)