Cosa hè a chjesa?

023 wkg bs chiesa

A Chjesa, u corpu di Cristu, hè a cumunità di tutti quelli chì crede in Ghjesù Cristu è in quale abita u Spìritu Santu. A chjesa hè incaricata di pridicà l'evangelu, d'insignà tuttu ciò chì u Cristu hà urdinatu per esse battizatu, è di pasce u gregnu. In cumpiendu stu mandatu, a Chjesa, guidata da u Spìritu Santu, piglia a Bibbia cum'è una guida è hè sempre orientata versu Ghjesù Cristu, u so capu vivu (1. Corinti 12,13; Rumani 8,9; Matteu 28,19-20; Colossesi 1,18; Efesini 1,22).

A chjesa cum'è santa assemblea

"... a chjesa ùn hè micca creata da una riunione di l'omi chì sparte i stessi opinioni, ma da una cunvocazione divina [assemblea] ..." (Barth, 1958: 136). Sicondu una vista muderna, si parla di a chjesa quandu e persone di credenze simili si scontranu per u cultu è l'istruzzioni. Tuttavia, questu ùn hè micca strettamente una perspettiva biblica.

Cristu hà dettu ch'ellu hà da custruisce a so chjesa è chì e porte di l'infernu ùn l'averanu micca sopra6,16-18). Ùn hè micca a chjesa di l'omi, ma hè a chjesa di Cristu, "a chjesa di u Diu vivu" (1. Timoteu 3,15) è e chjese lucali sò "chjese di Cristu" (Rumani 1 Cor6,16).

Per quessa, a chjesa cumpie un scopu divinu. Hè a vulintà di Diu chì "ùn duvemu micca abbandunà e nostre assemblee, cum'è certi sò abituati à fà" (Ebrei 10,25). A chjesa ùn hè micca facultativu, cum'è qualchissia puderia pensà; hè u desideriu di Diu chì i cristiani si riuniscenu.

U terminu grecu per a chjesa, chì currisponde ancu à u termine ebraicu per a congregazione, hè ekklesia, è si riferisce à un gruppu di persone chì sò stati chjamati per un scopu. Diu hè sempre statu implicatu in a creazione di cumunità di credenti. Ghjè u Diu chì riunite a ghjente in a Chjesa.

In u Novu Testamentu, e parolle chjesa o chjese sò aduprate per riferite à e chjese di casa cum'è l'avemu chjamatu oghje.6,5; 1. Corinti 16,19; Filippesi 2), chiese urbane (Rumani 16,23; 2. Corinti 1,1; 2. Tessalonicesi 1,1), Chjese chì coprenu una zona sana (Atti di l'Apòstuli 9,31; 1. Corinti 16,19; Galati 1,2), è ancu di discrìviri tutta a fratellanza di i credenti in u mondu cunnisciutu

Chjesa significa participazione à a fraternità di u Babbu, u Figliolu è u Spìritu Santu. I cristiani sò parti di a fraternità di u so figliolu (1. Corinti 1,9), di u Spìritu Santu (Filippesi 2,1) cù u babbu (1. Johannes 1,3) hà chjamatu cusì, mentre camminemu in a luce di Cristu, pudemu "sentite cummunione cù l'altri" (1. Johannes 1,7). 

Quelli chì accettanu Cristu sò preoccupati di "guardà l'unità di u spiritu in u ligame di a pace" (Efesini 4,3). Ancu s'ellu ci hè una diversità trà i credenti, a so unità hè più forte di qualsiasi diffarenza. Stu missaghju hè enfatizatu da una di e metafore più impurtanti aduprate per a chjesa: chì a chjesa hè u "corpu di Cristu" (Rumani 1 Cor.2,5; 1. Corinti 10,16; 12,17; Efesini 3,6; 5,30; Colossesi 1,18).

I discìpuli originali ghjunghjenu da sfarente sfondate è eranu improbabili d'esse naturalmente attaccati à a borsa. Diu chjama i credenti da tutte e sfere di vita a unione spirituale.

I credenti sò "membri di l'altru" (1. Corinti 12,27; Rumani 12,5), è sta individualità ùn hà micca bisognu di minaccia a nostra unità, perchè "per un Spìritu avemu tutti battezzati in un corpu" (1. Corinti 12,13).

In ogni casu, i credenti ubbidienti ùn causanu micca divisioni per litigazione è stubbornly standing their ground; piuttostu, dannu l'onore à ogni membru, chì "ùn ci hè micca divisione in u corpu", ma chì "i membri ponu cura di l'altri in modu simile" (1. Corinti 12,25).

"A chjesa hè ... un urganismu chì sparte a stessa vita - a vita di Cristu - (Jinkins 2001: 219).
Paul compara ancu a chjesa à "un locu di Diu in u Spìritu". Ellu dice chì i credenti sò "uniti" in una struttura chì "cresce in un tempiu santu in u Signore" (Efesini 2,19-22). Si riferisce in 1. Corinti 3,16 e 2. Corinti 6,16 ancu à l'idea chì a chjesa hè u tempiu di Diu. In listessu modu, Petru paraguna a chjesa à una "casa spirituale" in quale i credenti formanu un "sacerdozio reale, un populu santu" (1. Petru 2,5.9) A famiglia com’è metafora di a Chjesa

Da u principiu, a Chjesa hè stata spessu riferita cum'è, è funziunava cum'è, una spezia di famiglia spirituale. I credenti sò chjamati "fratelli" è "sorelle" (Rumani 1 Cor6,1; 1. Corinti 7,15; 1. Timoteu 5,1-2; Ghjacumu 2,15).

U peccatu ci separa da u scopu di Diu per noi, è ognunu di noi diventa spiritualmente solitario è senza babbu. U desideriu di Diu hè di "portà in casa i soli" (Salmu 68,7) per purtà quelli chì sò spiritualmente alienati in a fraternità di a chjesa, chì hè a "casa di Diu" (Efesini 2,19).
In questa "famiglia [famiglia] di fede (Galati 6,10), i credenti ponu esse nutritu in un ambiente sicuru è trasfurmatu in l'imaghjini di Cristu, perchè a chjesa, chì hè ancu cù Ghjerusalemme (città di pace), hè sopra (vede ancu Revelazione 2).1,10) hè paragunatu, "hè a mamma di tutti noi" (Galati 4,26).

A sposa di Cristu

Una bella stampa biblica parla di a Chjesa cum'è a sposa di Cristu. Questu hè alluditu à traversu u simbolicu in diverse Scritture, cumpresa a Canzona di i Canti. Un puntu chjave hè u Cantu di i Canti 2,10-16, induve l'amante di a sposa dice chì u so inguernu hè finitu è ​​avà hè ghjuntu u tempu di cantà è gioia (vede ancu Ebrei 2,12), è ancu induve a sposa dice: "U mo amicu hè u meiu è sò u so" (S. 2,16). A Chjesa appartene à Cristu, individualmente è cullettivu, è ellu appartene à a Chjesa.

Cristu hè l'Eposu, chì "amò a chjesa, è hà datu ellu stessu per ella" chì "pudessi esse una chjesa gloriosa, chì ùn hà micca tacca, nè ride, nè cosa simile" (Efesini 5,27). Sta rilazioni, Paul dice, "hè un gran misteru, ma l'applicà à Cristu è à a chjesa" (Efesini 5,32).

Ghjuvanni piglia stu tema in u libru di l'Apocalisse. U Cristu triunfante, l'Agnellu di Diu, si marita cù a Sposa, a Chjesa (Apocalisse 19,6-9; 21,9-10), è inseme proclamanu e parolle di vita (Apocalisse 2 Cor1,17).

Ci sò metafore è imaghjini supplementari chì sò usati per discrìviri a chjesa. A Chjesa hè a banda chì hà bisognu di pastori attenti chì modellanu a so cura dopu l'esempiu di Cristu (1. Petru 5,1-4); hè un campu induve i travagliadori sò necessarii per plantà è acqua (1. Corinti 3,6-9); a Chjesa è i so membri sò cum'è rami nantu à una vigna (Ghjuvanni 15,5); a chjesa hè cum'è un alivu (Rumani 11,17-24u).

Cum'è un riflessu di i regni di Diu prisenti è futuri, a chjesa hè cum'è una grana di mustarda chì cresce in un arbre in u quale l'acelli di u celu trovanu refuggiu.3,18-19); è cum'è u levitu chì si fa strada in a pasta di u mondu (Luca 13,21), ecc. A Chjesa cum'è Missione

Da u principiu, Diu hà chjamatu certi persone per fà u so travagliu nantu à a terra. Mandò à Abraham, Mosè è i prufeti. Mandò Ghjuvanni Battista per appruntà a strada di Ghjesù Cristu. Allora hà mandatu Cristu stessu per a nostra salvezza. Hà mandatu ancu u so Spìritu Santu per stabilisce a so chjesa cum'è strumentu per l'evangelu. A chjesa hè ancu mandata in u mondu. Questa opera di l'evangelu hè fundamentale è cumpiendu e parolle di Cristu cù quale hà mandatu i so seguitori in u mondu per cuntinuà u travagliu chì hà iniziatu (Ghjuvanni 1 Cor.7,18-21). Questu hè u significatu di "missione": esse mandatu da Diu per rializà u so scopu.

Una chjesa ùn hè micca un fine è ùn deve esse micca solu per ellu stessu. Questu pò esse vistu in u Novu Testamentu, in l'Atti di l'Apòstuli. In tuttu stu libru, sparghje u Vangelu attraversu a predicazione è a custruzzione di chjese hè stata una attività maiò (Atti 6,7; 9,31; 14,21; 18,1-11; 1. Corinti 3,6 ecc.).

Paulu si riferisce à e chjese è à i cristiani specifichi chì participanu à a "fraternità di l'Evangelu" (Filippesi 1,5). Battete cun ellu per l'evangelu (Efesini 4,3).
Hè a chjesa in Antiochia chì hà mandatu Paulu è Barnaba in i so viaghji missionarii (Atti 1).3,1-3u).

A chjesa in Tessalonica "divintò un mudellu per tutti i credenti in Macedonia è Acaia". Da elli "a parolla di u Signore risuonò micca solu in Macedonia è Acaia, ma in tutti l'altri lochi". A so fede in Diu andava oltre e so limitazioni (2. Tessalonicesi 1,7-8u).

Attività chjese

Pàulu scrive chì Timoteu duveria sapè cumu si cumporta "in a casa di Diu, chì hè a chjesa di u Diu vivu, pilastru è fundamentu di a verità".1. Timoteu 3,15).
A volte, a ghjente pò sente chì a so cunniscenza di a verità hè più validu chè l'intelligenza di a Chjesa da Diu. Hè prubabile quandu avemu ricurdatu chì a Chjesa hè a "Fundamentu di a Verità"? A Chjesa hè induve a verità hè stabilita da l'insignamentu di a Parola (Ghjuvanni 17,17).

Riflettendu a "pienezza" di Ghjesù Cristu, u so Capu vivente, "piene tutte e cose in tutte e cose" (Efesini 1,22-23), a Chjesa di u Novu Testamentu participa à l'opere di serviziu (Atti 6,1-6; Ghjacumu 1,17 etc.), à a fratellanza (Atti di l'Apòstuli 2,44-45; Jude 12 etc.), in l'esecuzione di ordinanze ecclesiastiche (Atti di l'Apòstuli 2,41; 18,8; 22,16; 1. Corinti 10,16-17; 11,26) è in u cultu (Atti di l'Apòstuli 2,46-47; Colossesi 4,16 ecc.).

E Chjese eranu implicate in l'aiutazioni l'una à l'altra, illustrata da l'aiutu datu à a congregazione in Ghjerusalemme durante un tempu di carenza di cibo (1. Corinti 16,1-3). In una ispezione più stretta di e lettere di l'Apòstulu Paulu diventa chjaru chì e chjese cumunicavanu è eranu cunnessi l'una cù l'altru. Nisuna chjesa esisteva in isolamentu.

Un studiu di a vita di a chjesa in u Novu Testamentu palesa un mudellu di responsabilità di a chjesa à l'autorità di a chjesa. Ogni parrocchia individuale era rispunsevule à l'autorità di a chjesa fora di a so struttura pastorale o amministrativa immediata. Pò esse osservatu chì a Chjesa in u Novu Testamentu era una cumunità di cumunità lucali cunghjunta da una responsabilità cullettiva à a tradizione di a fede in Cristu cum'è insegnata da l'apòstuli (2. Tessalonicesi 3,6; 2. Corinti 4,13).

cunchiusioni

A chjesa hè u corpu di Cristu è hè custituita da tutti quelli ricunnisciuti da Diu cum'è membri di e "cungregazioni di santi" (1. Corinti 14,33). Questu hè significativu per u credente perchè a participazione in a chjesa hè u mezzu per quale u Babbu ci mantene è sustene finu à u ritornu di Ghjesù Cristu.

da James Henderson