Quandu hè natu Ghjesù?

Duranti a staghjoni di l'Avventu, a maiò parte di e parrocchie sò in un countdown per a celebrazione di l'anniversariu di Ghjesù: cuntanu i ghjorni finu à Natale. Ùn hè pocu cumu sente discussioni nantu à se u 2u o micca4. Dicembre hè u ghjornu currettu per celebrà a nascita di Ghjesù Cristu è s'ellu hè appruvatu per celebrà u ghjornu in tuttu. Truvà l'annu esatta, u mese è u ghjornu di a nascita di Ghjesù ùn hè micca novu. I teologi anu studiatu questu per circa dui mila anni, è quì sò alcune di e so idee.

  • Clemente d'Alessandria (circa 150-220) hà chjamatu diverse date pussibuli, cumprese u 18 di nuvembre, u 6 di ghjennaghju è u ghjornu di Pasqua, chì secondu l'annu, hè u 2 di dicembre.1. marzu, 24. / 25. 20 d'aprile o di maghju.
  • Sextus Iulias Africanus (versu 160-240) chjamatu u 2u5. Marzu.
  • Hippolytus di Roma (170-235), un discìpulu d'Ireneu, hà chjamatu dui ghjorni diffirenti in u so cummentariu nantu à u Libru di Daniel:5. Dicembre), u quartu ghjornu (mercuri), tenutu sottu u regnu di Augustu in l'annu 5500. "In un altru documentu è in una iscrizzione di una statua di Hippolytus, u 2. April citatu cum'è a data.
  • Sicondu dichjarazioni di u storicu ebreu Flavius ​​​​Josephus, certi postu a nascita di Ghjesù in u periodu da ghjennaghju.2. marzu à 11. Aprile in l'annu 4 aC, postu chì Cristu era natu à Erode prima di a morte.
  • Ghjuvanni Crisostomu (circa 347-407) chjamatu u 2u5. Dicembre cum'è a data di nascita.
  • U 28 di Marzu hè mintuvatu in i calculi di a Passione, un travagliu anonimu da prubabilmente d'urigine nordafricani.
  • Augustin (354-430) scrive in De Trinitate chì « si crede chì u 25. March hè statu ricevutu. U ghjornu chì ellu hà ancu patitu è ​​secondu a tradizione u 25. Dicembre hè natu".
  • I Ghjudei Messianici chjamanu parechji anniversarii pussibuli. E considerazioni più rappresentative sò basate nantu à i servizii sacerdotali (più precisamente: "da l'ordine di Abija" (Luca). 1,5). Stu approcciu li porta à riparà a nascita di Ghjesù in u Sukkot / Festa di Tabernaculi. A so circuncisione hà fattu l'ottu ghjornu di e festività.

Hè interessante di speculà chì Ghjesù puderia esse natu (o cuncipitu) durante a Pasqua o a Festa di i Tabernaculi. Mi piace l'idea chì Ghjesù hà invertitu u travagliu di l'Anghjulu di a Morte s'ellu hè accadutu durante a Pasqua. Ci saria una simetria satisfactoria in a so ghjunta quandu hè cuncipitu o natu durante a Festa di Tabernacles. Tuttavia, ùn ci hè micca abbastanza evidenza per esse sicuru di u ghjornu chì Ghjesù hè vinutu à a terra, ma forsi cù a poca evidenza chì avemu, una bona stima pò esse fatta.

In Luke 2,1-5 pudemu leghje chì l'imperatore Augustu hà publicatu un decretu nantu à a tassazione di l'Imperu Rumanu è per quessa chì ognunu deve vultà in a so cità per pagà stu tributu. Ghjiseppu è Maria tornanu ancu in Betlemme, u locu di nascita di Ghjesù. Pò esse presumitu chì un tali censu ùn hè micca fattu in un certu puntu di a storia. Dopu tuttu, ùn duveria micca coincide cù u tempu di cugliera. Pò esse ancu presumitu chì un tali censu ùn saria micca statu promulgatu in l'invernu se u tempu avia fattu u viaghju difficiule. In a primavera, a terra era cultivata. Forsi u vaghjimu, dopu à a stagione di cugliera, era un tempu per un tali censu è dunque ancu u tempu di a nascita di Ghjesù. Tuttavia, ùn hè micca chjaru da i testi biblichi quantu tempu Maria è Ghjiseppu stavanu in Betlemme. Ghjesù pò ancu esse natu parechje settimane dopu à u censu. In ultimamente, ùn pudemu micca determinà cun certezza a data di nascita di Ghjesù. I scherzi s'appoghjanu à sta incertezza, dicendu chì tuttu hè solu un mitu è ​​chì Ghjesù ùn hè mai esistitu. Ma ancu s'è a data di nascita di Ghjesù ùn pò esse chjaramente dichjarata, a so nascita hè basatu annantu à avvenimenti storicamenti verificabili.

U scientistu biblicu FF Bruce dice ciò chì segue di i dubbi:
"Alcuni scrittori ghjucanu cù l'idea di u mitu di Cristu, ma ùn facenu micca nantu à a basa di evidenza storica. A storicità di Cristu hè axiomatica, vale à dì, ùn hè nè pruvabile nè ùn hè bisognu di prova cum'è a storicità di Julius Caesar. Ùn sò micca i stòrici chì propaganu u mitu di Cristu "(in The New Testament Documents, p. 123).

A ghjente di u tempu di Ghjesù sapia da a prufezia quandu aspittà u Messia. Ma nè e prufezie nè l'evangelii anu stabilitu una data precisa per a venuta di u Messia, ancu s'è i storichi muderni volenu cusì. Ùn hè micca u scopu di a Bibbia per dà un puntu precisu in u tempu, perchè pò "instruiscevi [...] à a salvezza per a fede in Cristu Ghjesù" (2. Timoteu 3,15).

L'accentu principale di i scrittori di u Novu Testamentu ùn hè micca u ghjornu di a nascita di Ghjesù, ma chì Diu u Patre hà mandatu u so figliolu à a terra à u mumentu ghjustu in a storia per mantene e so prumesse è rende a salvezza.

L'apostulu Paulu hà dettu:
"Quandu u tempu era cumpiitu, Diu hà mandatu u so Figliolu, natu da una donna è sottumessu à a lege, per pudè riscattà quelli chì eranu sottu à a lege, per pudè avè figlioli" (Galati). 4,4-5). In u Vangelu di Marcu leghjemu: "Dopu chì Ghjuvanni hè statu arrestatu, Ghjesù hè ghjuntu in Galilea è predica u Vangelu di Diu è disse: U tempu hè cumpletu è u regnu di Diu hè vicinu. Pentitevi è crede in u Vangelu "(Marc 1,14-15u).

A sapè a data esatta di nascita di Cristu hè storicamente interessante, ma teologicamente completamente irrilevante. Avemu bisognu solu di sapè chì hè accadutu è perchè hè statu natu. A Bibbia risponde à ste dumande chjaramente. Annemu l'aspettu di a stagione di l'Avventu è micca fucalizza nantu à i picculi ditaglii.

di Ghjiseppu Tkach


in pdfQuandu hè natu Ghjesù?