Comunità cù Diu

552 cunvivialità cù DiuDui cristiani si parlavanu unu à l'altru di e so chjese. In u cursu di a cunversazione, anu paragunatu i più grandi successi ch'elli avianu ottenutu in e so rispettive cumunità in l'annu passatu. Unu di l'omi hà dettu: "Avemu radduppiatu la dimensione di u nostru parcheghju". L'altru rispose: "Avemu stallatu novu illuminazione in a sala parrocchiale". I Cristiani si pò involucisce cusì facilmente in fà cose chì credemu esse l'opera di Diu chì ci hè pocu tempu lasciatu da Diu.

I nostri priorità

Pudemu esse distractatu da a nostra missione è truvà l'aspettu fisicu di u nostru serviziu di a chjesa (ancu se necessariu) cusì impurtante chì avemu pocu, se ci hè, tempu per a fraternità cù Diu. Quandu simu occupati in l'attività frenetica per Diu, pudemu scurdà facilmente ciò chì Ghjesù disse: "Guai à voi, scribi è Farisei, ipocriti chì decimu a menta, l'aneto è u cumino è lascianu da parte a cosa più impurtante in a lege, à dì u dirittu, a misericordia. è a fede ! Ma unu deve fà questu è ùn lascià micca "(Matteu 23,23).
I scribi è i Farisei vivevanu sottu à i normi specifichi è rigurosi di l'Anticu Alianza. Certe volte leghjemu questu è scrivendu a precisione sottile di queste persone, ma Ghjesù ùn hà micca scoff. Li hà dettu di fà ciò chì u guvernu federale li hà dumandatu di fà.

U puntu di Ghjesù era chì i ditagli fisici ùn eranu abbastanza, ancu per quelli chì vivevanu sottu à l'Anticu Alianza - li rimproverò perchè ignoravanu i prublemi spirituali più profondi. Cum'è cristiani, duvemu esse occupatu in l'affari di u Babbu. Duvemu esse generoso in i nostri doni. Ma in tutte e nostre attività - ancu e nostre attività direttamente ligate à seguità di Ghjesù Cristu - ùn deve micca scurdà i mutivi essenziali perchè Diu ci hà chjamatu.

Diu ci hà chjamatu per chì pudemu cunnosce ellu. "Ma questu hè a vita eterna, chì ti cunnoscenu, quale sì u solu Diu veru è quale avete mandatu, Ghjesù Cristu" (Ghjuvanni 1)7,3). Hè pussibule esse cusì occupatu cù u travagliu di Diu chì trascuratemu di vene à ellu. Luca ci conta l'incidentu quandu Ghjesù hà visitatu a casa di Martha è Maria chì "Martha era occupata à servelu" (Luca). 10,40). Ùn ci era nunda di male in l'azzioni di Marta, ma Maria hà decisu di fà u più impurtante - passà u tempu cù Ghjesù, cunnoscelu, è ascoltalu.

Comunità cù Diu

A cumunità hè a più impurtante chì Diu voli di noi. Ellu voli chì l'avemu da cunnosce megliu è di passà tempu cun ellu. Ghjesù ci hà datu un esempiu quandu hà rallentatu u ritmu di a so vita per esse cun u babbu. Capì l'impurtanza di i mumenti tranquilli è si ne andava spessu in muntagna à prega solu. A più maturità diventemu in a nostra relazione cù Diu, u più impurtante stu tempu calmu cù Diu diventa. Avemu sperendu chì sia solu cun ellu. Ricunnosciamu a necessità d'ascultallu per truvà cunfortu è guida per a nostra vita. Aghju cunnisciutu di pocu à pocu à una persona chì m'hà spiegata chì anu cunghjuntatu a cunvivialità attiva cun Diu in a preghiera è l'attività fisica - è chì stu tipu di risparmiu di preghiera avissi rivoluzionatu a so vita di preghiera. Ella passò u tempu cun Diu camminendu - sia in a so vicinanza immediata sia in a bellezza di l'ambiente naturale, pregendu mentre caminava.

Se fate a cunvivialità cun Diu una priorità, tutte e cose urgente in a vostra vita parianu per piglià cura di elli. Quandu fate attenzione à Diu, Ellu vi aiuta à capisce a priorità di tuttu u restu. Puderanu esse occupati cusì cù l'attività chì negligianu avè u tempu di parlà cù Diu è passendu u tempu cù l'altri in cummunione cù Diu. Sì vi sò assolutamente stressatu, un tippu di brusgià a candela proverbiale in entrambi l'estremità è ùn sapete micca cumu fà tutte e cose chì duvete fà in a vita, allora forsi duvete verificà a vostra dieta spirituale.

A nostra dieta spirituale

Pudemu esse brusgiati è spiritualmente vioti perchè ùn manghjemu micca u pane ghjustu. U tipu di pani chì parlu hè assolutamente necessariu per a nostra salute spirituale è sopravvivenza. Stu pane hè un pane soprannaturale - in fattu, hè un veru pane miraculu! Hè u listessu pane chì Ghjesù uffrì à i Ghjudei in u primu seculu. Ghjesù avia appena furnitu miraculosamente cibo per 5.000 persone (Ghjuvanni 6,1-15). Il venait de marcher sur l'eau et encore la foule lui demandait un signe pour croire en lui. Spiegavanu à Ghjesù: "I nostri babbi manghjavanu manna in u desertu, cum'è hè scrittu (Salmu 7).8,24): Li hà datu u pane da u celu à manghjà » (Ghjuvanni 6,31).
Ghjesù rispose: "In verità, in verità, vi dicu: Ùn era Mosè chì vi hà datu u pane da u celu, ma u mo Babbu vi dà u veru pane da u celu. Perchè questu hè u pane di Diu, chì fala da u celu è dà a vita à u mondu » (Ghjuvanni 6,32-33). Dopu avè dumandatu à Ghjesù di dà li stu pane, spiegò: "Sò u pane di a vita. Quellu chì vene à mè ùn hà micca fame; è quellu chì crede in mè ùn avrà mai sete » (Johannes 6,35).

Quale hè chì mette u pane spirituale in a tavula per voi? Quale hè a fonte di tutta a vostra energia è vitalità? Quale dà significatu è significatu à a vostra vita? Fate u tempu per cunnosce u pane di a vita?

di Ghjiseppu Tkach