La speranza mori l'ultimu

592 speranza mori l'ultimuUn pruverbiu dice: "A speranza mori l'ultima!" Se stu pruverbiu era veru, a morte seria a fine di a speranza. In u sermone di Pentecoste, Petru hà dichjaratu chì a morte ùn pudia più tene à Ghjesù: "Diu l'hà risuscitatu è l'hà liberatu da i dolori di a morte, perchè era impussibile chì a morte l'hà ritenutu" (Atti). 2,24).

Paulu spiegò dopu chì i cristiani, cum'è raffiguratu in u simbolicu di u battèsimu, participanu micca solu in a crucifixion di Ghjesù, ma ancu in a so risurrezzione. «Allora simu intarrati cun ellu per via di u battesimu in a morte, per chì cum'è Cristu hè statu risuscitatu da i morti per a gloria di u Babbu, cusì ancu noi pudemu marchjà in una nova vita. Perchè s'è no avemu cresciutu inseme cun ellu, sò diventati cum'è ellu in a so morte, allora seremu ancu cum'è ellu in a risurrezzione » (Rumani 6,4-5u).

Hè per quessa chì a morte ùn hà più putere eternu nantu à noi. In Ghjesù avemu a vittoria è a speranza chì arrivemu à a vita eterna. Sta nova vita hà principiatu quandu avemu accettatu a vita di u Cristu risuscitatu in noi per crede di ellu. Sia chì vivemu o morimu, Ghjesù resta in noi è eccu a nostra speranza.

A morte fisica hè difficiule, in particulare per i parenti è l'amichi chì sò stati. In ogni casu, hè impussibile per a morte di mantene i morti perchè sò in una nova vita in Ghjesù Cristu, chì solu hà a vita eterna. "Ma questu hè a vita eterna, chì ti cunnoscenu, quale sì u solu Diu veru è quale avete mandatu, Ghjesù Cristu" (Ghjuvanni 1)7,3). Per voi, a morte ùn hè più a fine di e vostre speranze è i sogni, ma a transizione in a vita eterna in l'arme di u Babbu celeste, chì hà fattu tuttu questu pussibule per mezu di u so Figliolu Ghjesù Cristu!

da James Henderson