Matti 7: A Sermone nantu à u Monte

411 matthaeus 7 u Sermone annantu à u MonteIn Matteu 5, Ghjesù spiega chì a vera ghjustizia vene da dentro è hè una questione di u cori, micca solu di cumpurtamentu. In u capitulu 6 leggiamu ciò chì Ghjesù hà dettu di i nostri fatti piosi. Avete da esse sinceru è ùn deve esse presentatu cum'è benefici per fà ci pare bè. In i dui capituli, Ghjesù affronta dui prublemi chì emergenu quandu unu basa principalmente a definizione di a ghjustizia nantu à u cumpurtamentu esternu. Da una banda, Diu ùn vole micca cambià u nostru cumpurtamentu esternu, è da l'altra parte, porta a ghjente à fà pretende chì i so cori cambianu. In u Capitulu 7, Ghjesù ci mostra un terzu prublema chì sorge quandu u cumpurtamentu hè primurosu: e persone chì equitanu di ghjustizia cù u cumpurtamentu tendenu à ghjudicà o criticà l'altri.

U splinter in l'ochju di l'altru

"Ùn ghjudicà micca, per ùn esse ghjudicatu", disse Ghjesù, "per chì da quale ghjudiziu ghjudicherete, sarete ghjudicati; è cù quale misura misurate, vi sarà misurata » (Matteu 7,1-2). L'ascultori di Ghjesù sapianu di quale tipu di ghjudiziu Ghjesù parlava. Hè stata diretta contr'à l'attitudine di ghjudiziu di e persone chì avianu digià criticatu à Ghjesù - contr'à l'ipocriti chì anu focu annantu à u cumpurtamentu esternu (vede Ghjuvanni). 7,49 cum'è un esempiu di questu). Quelli chì sò prestu à ghjudicà l'altri è si sentenu superiori à l'altri seranu ghjudicati da Diu. Tutti anu peccatu è tutti anu bisognu di misericordia. Eppuru, certi trovanu difficiuli di ammette questu, è cumu si trova difficiule di mostrà cumpassione versu l'altri. Dunque, Ghjesù ci avvirtenu chì a manera di trattà l'altri pòpulu pò purtà à Diu chì ci tratta u listessu modu. Più sentimu u nostru propiu bisognu di misericordia, menu ghjudicheremu l'altri.

Allora Ghjesù ci dà un'illustrazione umoristicamente esagerata di ciò ch'ellu vole dì: "Ma perchè vede a pagliuzza in l'ochju di u vostru fratellu, è ùn percevi micca u logu chì hè in u vostru ochju?" (Matteu). 7,3). In altre parolle, cumu si pò lagnà di u peccatu di qualcunu quandu unu hà fattu un peccatu più grande ? "O cumu pudete dì à u to fratellu: "Ferme, ti cacciraghju a pagliuzza di l'ochju?" È eccu, ci hè una trave in u to ochju. Ipocrita, tirà prima u logu da u to ochju; poi vedi cumu ti caccià a speck da l'ochju di u to fratellu » (vv. 4-5). L'ascultori di Ghjesù duveranu ridià forte di sta caricatura di l'ipocriti.

Un ipocritu dice chì aiuterà l'altri à identificà i so peccati. Ellu dichjaratu esse sàviu è dichjara esse un zellu per a lege. Ma Ghjesù dice chì una tale persona ùn hè micca qualificata per aiutà. Hè un ipocritu, attore, un pretendente. Prima deve rimuvà u peccatu da a so vita; si deve capisce quantu grande hè u so propiu peccatu. Cumu pò esse eliminata a barra? Ghjesù ùn hà micca spiegatu questu finu à questu puntu, ma sapemu da altre passaggi chì u peccatu pò esse eliminatu solu da a grazia di Diu. Solu quelli chì anu sperimentatu a misericòrdia ponu veramente aiutà l'altri.

"Ùn darete micca ciò chì hè santu à i cani, nè gettate e vostre perle davanti à i porchi" (verse 6). Questa frasa hè comunmente interpretata per significà pridicà l'evangelu cun prudenza. Chì pò esse veru, ma u cuntestu quì ùn hà nunda di fà cù l'evangelu. Tuttavia, quandu mettemu stu pruverbiu in u cuntestu, pò esse una certa ironia in u so significatu: "Ipocrita, guardà e vostre perle di saviezza per sè stessu. Se pensate chì l'altru hè un peccatore, ùn perde micca e vostre parolle per ellu, perchè. ùn vi sarà micca grati per ciò chì dite è solu s'arrabbiate cun voi. "Questa seria allora una cunclusione umoristica à a dichjarazione di u core di Ghjesù: "Ùn ghjudicà micca".

I boni rigali di Diu

Ghjesù hà digià parlatu di a preghiera è a nostra mancanza di fede (capitulu 6). Avà s'indirizza dinò à questu: "Dumandate è vi sarà datu; cercate è truverete; batte è vi sarà apertu. Perchè quellu chì dumanda riceve; è quellu chì cerca truverà; è serà apertu à quellu chì batte » (V 7-9). Ghjesù descrive una attitudine di fiducia o cunfidenza in Diu. Perchè pudemu avè una tale fede? Perchè Diu hè fiduciale.

Allora Ghjesù face un paragone simplice: "Quale di voi, omi, offre à u so figliolu una petra quand'ellu li dumandò u pane? O, s'ellu dumanda un pesciu, offre una serpente ? Sè tandu, essendu gattivu, pudete dà boni rigali à i vostri figlioli, quantu più u vostru Babbu in u celu darà cose boni à quelli chì li dumandanu » (vv. 9-11). Sì ancu i peccatori curanu i so figlioli, allora di sicuru pudemu confià in Diu per piglià cura di noi, i so figlioli, perchè ellu hè perfettu. Ci darà tuttu ciò chì avemu bisognu. Ùn avemu micca sempre ciò chì vulemu è qualchì volta ci manca particularmente di disciplina. Ghjesù ùn entra in queste cose avà - u so puntu quì hè solu chì pudemu fidà di Diu.

Dopu, Ghjesù parla di a regula d'oru. U sensu hè simile à u versu 2. Diu ci tratterà cum'è noi trattemu à l'altri, cusì ci dice: "Ciò chì vulete chì a ghjente facia per voi, fate ancu per elli" (verse 12). Siccomu Diu ci dà e cose boni, duvemu fà cose boni à l'altri. Se vulemu esse trattatu gentilmente è avè u nostru casu decisu in u nostru favore, allora duvemu esse boni à l'altri. Se vulemu chì qualchissia ci aiuti quandu avemu bisognu d'aiutu, allora duvemu esse disposti à aiutà l'altri quandu anu bisognu d'aiutu.

À a regula d'oru, Ghjesù dice: "Questa hè a lege è i prufeti" (verse 12). Hè sta regula di ragiuni chì a Torah hè veramente. Tutti i tanti sacrifici ci duveranu dimustrà chì avemu bisognu di misericordia. Tutte e liggi civili ci anu da insegnà cumu si cumportanu ghjustu versu i nostri cumpagni umani. A regula d'oru ci dà una idea chjara di u modu di vita di Diu. Hè facilitu di citazione, ma difficiule di agisce. Allora Ghjesù finisce u so sermone cù qualchi avvirtimenti.

A porta stretta

"Entra per a porta stretta", cunsiglia Ghjesù. "Perchè larga hè a porta è larga hè a strada chì porta à a distruzzione, è ci sò parechji chì entranu per ella. Quantu stretta hè a porta è quantu stretta a strada chì porta à a vita, è pocu sò quelli chì a trovanu! » (Vv 13-14).

U percorsu di a più minima resistenza porta à fallu. Dopu à Cristu ùn hè micca u modu più populari. Caminari significa significa nigà, pensà indipindente, è esse disposti per andà avanti in a fede ancu quandu nimu face più. Ùn pudemu micca andà cù a maiurità. Ùn pudemu micca ancu favurisce una minoranza riescita solu perchè hè chjuca. A popularità o l'occurrenza rara ùn sò micca una misura di a verità.

"Attenzione à i falsi prufeti", avvisa Ghjesù. "... chì venenu à voi in vestiti di pecuri, ma in l'internu sò lupi rapaci" (v.15). I falsi predicatori facenu una bona impressione à l'esternu, ma i so mutivi sò egoisti. Cumu pudemu dì s'ellu sò sbagliati?

"I ricunnoscerete da u so fruttu". Puderà piglià un pocu di tempu, ma eventualmente vedemu se u predicatore prova di prufittà di questu o s'ellu hè veramente serve à l'altri. L'apparenza pò esse ingannà per un tempu. I travagliadori di u peccatu pruvate à vede cum'è anghjuli di Diu. Ancu i falsi prufeti pareanu bè à i tempi.

Ci hè un modu più veloce per sapè? Iè, ci hè - Ghjesù hà da indirizzà quellu pocu dopu. Ma prima avvirtenu i falsi prufeti: "Ogni arburu chì ùn pruduce micca boni frutti serà tagliatu è ghjittatu in u focu" (v. 19).

Custruisce nantu à u scogliu

U Sermone nantu à a Montagna finisci cù una sfida. Dopu avè intesu à Ghjesù, a ghjente avia da decide s'ellu vulia esse ubbidienti. "Ùn tutti quelli chì mi dicenu: Signore, Signore, entreranu in u regnu di i celi, ma quelli chì facenu a vulintà di u mo Babbu chì hè in u celu" (v. 21). Ghjesù implica chì ognunu deve chjamà u Signore. Ma e parolle solu ùn sò micca abbastanza.

Ancu i miraculi fatti in nome di Ghjesù ùn sò micca abbastanza: "Parechji mi diceranu in quellu ghjornu:" Signore, Signore, ùn avemu micca prufetizatu in u vostru nome? Ùn avemu micca cacciatu i spiriti maligni in u vostru nome ? Ùn avemu micca fattu parechji miraculi in u vostru nome ?

Tandu li cunfessu : ùn vi aghju mai cunnisciutu ; Alluntanate da mè, malfattori » (vv. 22-23). Quì Ghjesù indica chì ellu ghjudicherà tutta l'umanità. U pòpulu li risponderà è hè discrittu s'ellu ci sarà un futuru per elli cù o senza Ghjesù.

Quale pò esse salvatu? Leghjite a paràbula di u custruttore sàviu è u custruttore stoltu: "Per quessa, quellu chì sente e mie parolle, è li fa ..." Ghjesù equipara e so parolle cù a vulintà di u so Babbu. Tutti devenu ubbidì à Ghjesù cum'è ubbidiscenu à Diu. A ghjente serà ghjudicata secondu u so cumpurtamentu versu Ghjesù. Tutti fallenu è avemu bisognu di misericordia è chì a misericordia si trova in Ghjesù.

Quellu chì custruisce nantu à Ghjesù "hè cum'è un omu sàviu chì hà custruitu a so casa nantu à a roccia. Allora, quandu ci hè stata una piovana, è l'acque sò ghjunte, è i venti si sò sbulicati è soffianu contru à a casa, ùn hè micca cascatu; perchè era fundatu nantu à a roccia" (versi 24-25). Ùn ci vole à aspittà a tempesta per sapè ciò chì eventualmente vene da ellu. Se custruite nantu à una terra cattiva, vi soffrenu grandi danni. Qualchese chì prova di basà a so vita spirituale nantu à qualcosa altru ch'è Ghjesù hè custruitu nantu à a sabbia.

"È avvene chì, quandu Ghjesù avia finitu stu discorsu," chì a ghjente era maravigliata di u so insignamentu; car il les enseignait avec autorité, et non comme leurs scribes » (versets 28-29). Mosè hà parlatu in u nome di u Signore è i scribi anu parlatu in u nome di Mosè. Ma Ghjesù hè u Signore è hà parlatu cù a so propria autorità. Ellu hà dichjaratu d'insignà a verità assoluta, di esse u ghjudice di tutta l'umanità, è a chjave per l'eternità.

Ghjesù ùn hè micca cum'è i maestri di a lege. A liggi ùn era micca cumpleta è u cumpurtamentu solu ùn hè micca abbastanza. Avemu bisognu di e parolle di Ghjesù è ellu face e dumande chì nimu ùn si pò cumpiendu da a so propria. Avemu bisognu di misericordia, cù Ghjesù pudemu esse cunfidendu di riceve. A nostra vita eterna dipende da cumu rispondemu à Ghjesù.

di Michael Morrison


in pdfMatti 7: A Sermone nantu à u Monte