A tomba viota: chì ci hè per voi?

637 a fossa viotaA storia di a tomba viota apparisce in a Bibbia in ognunu di i quattru Vangeli. Ùn sapemu micca esattamente quandu Diu u Babbu hà fattu vita à Ghjesù in Ghjerusalemme circa 2000 anni fà. Ma sapemu chì questu avvenimentu hà da influenzà è cambià a vita di ogni persona chì hà mai campatu.

Ghjesù, un falignaghju di Nazaretta, hè statu arrestatu, cundannatu è crucifissu. Quand'ellu hè mortu, hà cunfidatu à u so Babbu Celestiale è à u Spìritu Santu. Allora u so corpu torturatu hè statu piazzatu in una fossa fatta di petra solida, chì hè stata sigillata cù una petra pesante davanti à l'entrata.

Ponziu Pilatu, u guvernatore rumanu, hà datu l'ordine di guardà a tomba. Ghjesù prufetizò chì a tomba ùn u tinia micca, è Pilatu temia chì i seguitori di u mortu pruvessinu di arrubà u corpu. Tuttavia, questu pareva improbabile perchè eranu demoralizati, pieni di paura, è dunque nascosti. Avianu vistu a fine brutale di u so capimachja - frustatu guasgi à morte, inchjudatu à una croce, è dopu à sei ore di agunia pugnalatu in u latu cù una lancia. Avianu pigliatu u corpu battutu da a croce è u avvolgianu prestu in linu. Duvia esse un funerale tempurale solu quandu un Sabbath s'avvicinava. Certi anu previstu di vultà dopu u sàbatu per preparà u corpu di Ghjesù per una sepultura adatta.

U corpu di Ghjesù era in a fossa fredda è fosca. Dopu trè ghjorni, u sudariu hà cupertu l'imminente decomposizione di a carne morta. Ciò chì emerge da ellu era ciò chì ùn era mai esistitu prima - una persona risuscitata è glurificata. Ghjesù hè statu risuscitatu da u so Babbu Celestiale è in u putere di u Spìritu Santu. Micca in un modu chì ristabilissi a so esistenza umana, cum'ellu avia fattu cun Làzaru, a figliola di Ghjairu è u figliolu di una veduva in Nain, chì eranu stati richjamati à u so vechju corpu è a vita terrena. Innò, Ghjesù ùn hè micca vultatu in u so vechju corpu solu per esse risuscitatu. A dichjarazione chì Diu u Babbu, u so Figliolu intarratu, hà risuscitatu à Ghjesù in una nova vita u terzu ghjornu hè radicalmente diversa. In a storia di l'umanità ùn ci sò nè analogie conclusive nè spiegazioni plausibili internu-mundane per questu. Ghjesù piegò u sudariu è surtì da a tomba per cuntinuà u so travagliu. Nunda ùn seria mai più u listessu.

Verità incomprensibile

Quandu Ghjesù hà campatu cun noi in a terra cum'è un umanu, era unu di noi, un esse umanu di carne è sangue chì era espostu à a fame, a sete, a fatigue è e dimensioni limitate di l'esistenza murtale. "E a Parola s'hè fatta carne è abitava à mezu à noi, è avemu vistu a so gloria, una gloria cum'è u Figliolu unigenitu di u Babbu, pienu di grazia è di verità" (Ghjuvanni). 1,14).

Hà campatu in cumunione cù u Spìritu Santu di Diu cum'è unu di noi. I teologi chjamanu l'incarnazione di Ghjesù "incarnation". Era ancu unu cù Diu cum'è a Parola Eterna o Figliolu di Diu. Questu hè un fattu chì hè difficiule è possibbilmente impussibile di capiscenu cumplettamente, datu e limitazioni di a nostra mente umana. Cumu puderia Ghjesù esse sia Diu è omu? Cum'è u teologu cuntempuraneu James Innell Packer hà dettu: "Eccu dui misteri per u prezzu di unu - a multitùdine di persone in l'unicità di Diu è l'unione di Diu è l'umanità in a persona di Ghjesù. Nunda in a ficzioni hè cusì fantastica cum'è sta Verità di l'Incarnazione » (Sapendu à Diu). Hè un cuncettu chì cuntradisce tuttu ciò chì sapemu di a realità ordinaria.

A scienza mostra chì solu perchè qualcosa pare sfidà a spiegazione ùn significa micca chì ùn sia micca vera. I scienziati in prima linea di a fisica sò ghjunti à un accordu cù fenomeni chì giranu a logica cunvinziunale. À u livellu quanticu, e regule chì regulanu a nostra vita d'ogni ghjornu si rompenu è si applicanu e regule nove, ancu s'elle cuntradiscenu a logica in modu tale chì parenu assurde. A luce pò agisce sia cum'è una onda sia cum'è una particella. Una particella pò esse in dui posti à tempu. Certi quarks subatomichi devenu girà duie volte prima di "girà" mentre chì altri anu bisognu solu di girà a mità di una rivoluzione. Più amparemu nantu à u mondu quanticu, menu pare probabile. Tuttavia, sperimentu dopu esperimentu mostra chì a teoria quantica hè curretta.

Avemu l'arnesi per spiegà u mondu fisicu è sò spessu sorpresi di i so dettagli internu. Ùn avemu micca arnesi per esaminà a realità divina è spirituale - avemu da accettà cum'è Diu li revela à noi. Ci hè statu dettu di queste cose da Ghjesù stessu è da quelli chì ellu hà incaricatu di pridicà è di scrive. L'evidenza chì avemu da l'Scrittura, a storia è a nostra propria sperienza sustene a crede chì Ghjesù hè unu cù Diu è unu cù l'umanità. "Li aghju datu a gloria chì m'hai datu, per ch'elli sianu unu cum'è noi simu unu, eiu in elli è voi in mè, per ch'elli sianu perfettamente unu è u mondu sapi chì tù m'hai mandatu è amateli cum'è mi amate » (Ghjuvanni 17,22-23u).

Quandu Ghjesù hè statu risuscitatu, e duie nature anu righjuntu una nova dimensione di a vita inseme, chì hà purtatu à un novu tipu di creazione - un essere umanu glurificatu chì ùn era più sottumessu à a morte è a decadenza.

Sfrancassi da a tomba

Parechji anni, forse ancu 60 anni dopu à questu avvenimentu, Ghjesù apparsu à Ghjuvanni, l'ultimu di i so discìpuli originali per esse prisente à a so crucifixion. Ghjuvanni era un vechju avà è campava in l'isula di Patmos. Ghjesù li disse : « Ùn àbbia paura ! Sò u primu è l'ultimu è u vivu; è eru mortu, è eccu, campà per sempre è sempre, amen ! È aghju e chjavi di i morti è di a morte » (Apocalisse 1,17-18 Butcher Bible).

Fighjate dinò assai attentamente à ciò chì Ghjesù dice. Era mortu, hè vivu avà è ch'ellu fermerà in vita per sempre. Hà dinò una chjave chì apre a strada per l'altri populi à fughje da a tomba. Ancu a morte ùn hè più cum'è prima di a risurrezzione di Ghjesù.

Videmu una prumessa maravigghiusa da un altru versu chì hè diventatu un cliché: "Perchè Diu hà cusì amatu u mondu, chì hà datu u so Figliolu unigenitu, chì tutti quelli chì credenu in ellu ùn si perdenu micca, ma anu a vita eterna" (Johannes). 3,16). Ghjesù, chì hè statu risuscitatu à a vita eterna, hà allughjatu a strada per noi di campà per sempre.

Quandu Ghjesù hè statu risuscitatu da a morte, entrambe e so nature anu righjuntu una nova dimensione chì hà purtatu à un novu tipu di creazione - un essaru umanu glurificatu chì ùn era più sottumessu à a morte è à a decadenza.

Ci hè ancu di più

Prima di a morte di Ghjesù, hà pricatu a seguente preghiera : « Babbu, vogliu chì induve sò ancu quelli chì m'avete datu sò cun mè, per ch'elli vedanu a mo gloria chì m'avete datu ; perchè m'hà amatu prima chì u mondu fù fundatu » (Ghjuvanni 17,24). Ghjesù, chì hà spartutu a nostra esistenza murtale per circa 33 anni, dice chì ci vole à esse cun ellu per sempre in u so ambiente immortale.

Pàulu hà scrittu un missaghju simile à i Rumani: "Ma s'è no simu figlioli, simu ancu eredi, vale à dì l'eredi di Diu è co-eredi cù Cristu, postu chì soffremu cun ellu, per pudè ancu esse risuscitatu à a gloria cun ellu. Perchè sò cunvinta chì stu tempu di soffrenza ùn pesa micca contru à a gloria chì ci deve esse revelata » (Rumani 8,17-18u).

Ghjesù hè statu a prima persona à vince l'esistenza murtale. Diu ùn hà mai vulutu esse u solu. Eramu sempre in mente di Diu. "Per quelli ch'ellu hà sceltu, hà ancu predestinatu ch'elli sianu cum'è l'imaghjini di u so figliolu, per ch'ellu puderia esse u primu natu trà parechji fratelli" (Rumani). 8,29).

Ancu s'ellu ùn pudemu ancu capisce u pienu effettu, u nostru futuru eternu hè in mani sicure. «Cari, simu digià figlioli di Diu ; ma ùn hè ancu statu revelatu ciò chì seremu. Sapemu chì quandu hè revelatu, seremu cusì; perchè u videremu cum'ellu hè "(1. Johannes 3,2). Ciò chì hè u so hè ancu u nostru, u so tipu di vita. U modu di vita di Diu.
Attraversu a so vita, morte è risurrezzione, Ghjesù ci hà mustratu ciò chì significa esse umanu. Hè u primu omu à ottene tutta a perfezione chì Diu avia in mente per l'omu da u principiu. Ma ùn hè micca l'ultimu.

U fattu hè chì ùn pudemu micca ghjunghje solu: "Ghjesù li disse: Sò a strada è a verità è a vita; nimu vene à u Babbu, fora di mè "(Giuvanni 14,6).

Cum'è Diu hà trasfurmatu u corpu murtale di Ghjesù in u so corpu glurificatu, Ghjesù hà da trasfurmà i nostri corpi: "Trasformerà u nostru corpu umile per diventà cum'è u so corpu glurificatu secondu a putenza cù quale ellu pò sottumette tutte e cose" (Filippesi). 3,21).

Mentre lighjemu attentamente e Scritture, una eccitante anteprima di u futuru di l'umanità cumencia à sviluppassi.

"Ma unu d'elli tistimunia in un puntu è dice:" Chì ghjè una persona chì pensate di ellu, è u Figliolu di l'omu chì vi guardà per ellu ? L'avete fattu esse più bassu chè l'anghjuli per un pocu tempu; l'avete coronatu di gloria è d'onore; avete messu tuttu sottu à i so pedi. "Quandu hà messu tuttu sottu à i so pedi, ùn hà micca salvatu nunda chì ùn era micca sottumessu à ellu" (Ebrei). 2,6-8u).

U scrittore di a Lettera à l'Ebrei hà citatu u salmu 8,5-7, scrittu seculi nanzu. Ma continuò: "Ma avà ùn vedemu ancu chì tuttu hè sottumessu à ellu. Ma Ghjesù, chì per un pocu tempu era più bassu di l'anghjuli, vedemu coronatu di gloria è d'onore per via di a soffrenza di a morte, affinchì per a grazia di Diu possi tastà a morte per tutti » (Ebrei). 2,8-9u).

E donne è l'omi à i quali Ghjesù Cristu apparsu in Pasqua ùn anu micca solu testimuniatu di a so risurrezzione fisica, ma ancu di a scuperta di a so tomba viota. Da questu anu ricunnisciutu chì u so Signore crucifissu, veramente, persunale è fisicu s'arrizzò in a so nova vita.

Ma à chì ghjova a tomba viota dopu sì Ghjesù stessu ùn ne hà più bisognu? Mentre quelli battezzati in ellu, eramu stati sepolti cun ellu per pudè sviluppà cun ellu in a so nova vita. Ma quantu di u passatu ci carica una volta è l'altra; quantu hè dannosu per a vita chì ci limita sempre! Tutte e nostre preoccupazioni, carichi è paure, per i quali Cristu hè dighjà mortu, ci hè permessu di intarrà in a so tomba - ci hè statu abbastanza spaziu dapoi a risurrezzione di Ghjesù Cristu.

U destinu di Ghjesù hè u nostru destinu. U so avvene hè u nostru avvene. A risurrezzione di Ghjesù mostra a vuluntà di Diu di ligà si irrevocabilmente à noi tutti in una relazione d'amore eterna è di risuscità in a vita è a fraternità di u nostru Diu Triunu. Eccu u so pianu da u principiu è Ghjesù hè venutu per salvà per questu. L'hà fattu!

da John Halford è Joseph Tkach