Ghjesù u primu statu

453 Ghjesù u primu

In questa vita, corremu u risicu di esse perseguitati per Cristu. Rinunziamu i tesori è e gioie temporanei di stu mondu. Sì sta vita era tuttu ciò chì avemu ottinutu, perchè avemu da rinunzià qualcosa? Se ci lasciavamu tuttu per questu un messagiu chì ùn sia micca ancu vera, averiamu ghjustu esse ridiculati.

U Vangelu ci dici chì avemu speranza per una futura vita in Cristu perchè depende di a risurrezzione di Ghjesù. A Pasqua hè un ricordu chì Ghjesù hà vultatu à a vita - è chì ci hà prumessu chì vivemu di novu. S'ellu ùn era micca risuscitatu, ùn averiamu micca speranza in sta vita o in u futuru. Tuttavia, Ghjesù hè veramente risuscitatu, cusì avemu a speranza.

Paul affirma a bona nova: "Cristu hè risuscitatu da i morti! Hè u primu chì Diu hà risuscitatu. A so risurrezzione ci dà l'assicuranza chì quelli chì sò morti credendu in Ghjesù seranu ancu risuscitati "(1. Corinti 15,20 New Geneva translation).

In l'anticu Israele, u primu granu cugliatu ogni annu era attentamente tagliatu è offertu in cultu à Diu. Solu dopu puderia u restu di u granu esse manghjatu (Leviticu 3: 23-10). Quandu anu offertu à Diu a fascia di primi frutti simbulizati da Ghjesù, anu ricunnisciutu chì tuttu u so granu era un rigalu di Diu. L'offerta primunata riprisentava tutta a racolta.

Paulu chjama à Ghjesù i primi frutti è à u stessu tempu dice chì Ghjesù hè a prumessa di Diu per una racolta assai più grande per vene. Hè u primu à esse risuscitatu è cusì rapprisenta ancu quelli chì saranu risuscitati. U nostru avvene dipende da a so risurrezzione. U seguitemu micca solu in i so suffrimenti, ma ancu in a so gloria (Rumani 8,17).

Paulu ùn ci vede micca cum'è individui isolati - ci vede cum'è appartenenti à un gruppu. Chì gruppu? Saremu persone chì seguitanu Adamu o quelli chì seguitanu Ghjesù?

"A morte hè ghjunta per un omu", dice Paul. In u listessu modu "a risurrezzione di i morti vene ancu per mezu di l'omu. Perchè cum'è in Adamu tutti murenu, cusì in Cristu tutti viveranu" (1. Corinti 15,21-22). Adam era i primi frutti di a morte; Ghjesù era i primi frutti di a risurrezzione. Quandu simu in Adamu, spartemu a so morte cun ellu. Quandu simu in Cristu, spartemu cun ellu a so risurrezzione è a vita eterna.

U Vangelu dice chì tutti i credenti in Cristu venenu à a vita. Questu ùn hè micca solu un benefiziu tempurale in questa vita - avemu da piacè per sempre. "Ognunu à u turnu: Cristu hè i primi frutti, dopu, quandu ellu vene, quelli chì sò i so" (1. Corinti 15,23). Cum'è Ghjesù hà risuscitatu da a tomba, cusì risuscitemu à una vita nova è incredibilmente megliu. Facemu piacè ! Cristu hè risuscitatu è noi cun ellu !

di Michael Morrison